Interviu INTERVIU Dr. Mark Lambrecht, SAS: „Tehnologia ne-a oferit unelte puternice pentru a reacţiona în timpul unei crize biologice”

În contextul epidemiei de COVID-19, am discutat cu dr. Mark Lambrecht, Director Global Health and Life Sciences Practice în cadrul SAS, despre cum pot ajuta datele şi soluţiile de analiză de date la răspândirea şi oprirea unei epidemii.

Pe 31 decembrie, o platformă de inteligenţă artificială din Canada, denumită BlueDot, era prima care îşi anunţa clienţii cu privire la pericolul pe care îl prezintă coronavirusul. De la acel moment, au trecut aproape 10 zile până când Organizaţia Mondială a Sănătăţii a vorbit despre existenţa epidemiei din Wuhan.

Deoarece am dorit să aflu ce a dus mai exact la această eficacitate a algoritmului BlueDot şi cum funcţionează inteligenţa artificială în sectorul de prevenţie a epidemiilor, am intrat în contact cu dr. Lambrecht. Dialogul pe care l-am purtat poate fi citit în rândurile următoare:

Adevărul: Cum poate preveni inteligenţa artificială răspândirea unei boli?

Mark Lambrecht: Inteligenţa artificială (IA) este esenţială pentru a supraveghea anumite sindroame şi a obţine informaţii care pot fi trecute cu vederea de către metodele de supraveghere tradiţionale. IA poate lucra pe baza unor date adunate dintr-o serie de surse diferite, precum înregistrările oficiale de incidenţă, datele de la clinicile de urgenţă, cele adunate de medici, reţelele sociale, registre de zbor, absenţe de la şcoală şi numărul de vânzări al medicamentelor pentru febră.

Aceste tehnici pot dezvălui caracteristici ale noului virus care nu au fost încă determinate, precum viteza de transmisie, eficacitatea unor măsuri de carantină sau unde se află zonele în care este nevoie de îngrijire imediată. Inteligenţa artificială excelează în a vedea conexiuni şi corelaţii în cantităţi uriaşe de date, şi poate face acest lucru în mod repetat, spre deosebire de oameni.

Cât de important este să descoperi un virus înainte ca acesta să înceapă să se răspândească? Poate reduce impactul ulterior al virusului?

M. Lambrecht: Există mai multe feluri în care o astfel de predicţie ne poate ajuta să reducem impactul unei epidemii. În primul rând, ne permite să înţegelegem care sunt caracteristicile sale şi să adoptăm măsurile corecte - astfel, putem să evităm reacţii exagerate, care ar putea afecta aspecte precum economia globală, sau reacţii prea slabe, care pot periclita vieţile oamenilor.

În al doilea rând, IA poate ajuta la identificarea locurilor care vor fi afectate ulterior de o epidemie, prin verificarea zonelor în care există o densitate mare de oameni şi care sunt predispuse la infectare.

În sfârşit, IA şi alte metode tehnologice pot fi folosite pentru a descoperi, testa şi produce vaccinuri eficiente şi sigure, după o analiză mai rapidă a unei epidemii.

Nu credeţi că există posibilitatea ca datele provenite din reţelele sociale să fie prea neregulate sau amestecate pentru a fi luate în calcul?

M. Lambrecht: Reţelele sociale reprezintă doar una dintre sursele de informare care ne pot ajuta să înţelegem mai multe cu privire la o epidemie virală. Aşadar, este bine să le analizăm complementar cu alte surse de informaţii.

Algoritmii inteligenţei artificiale nu verifică doar postări individuale ale utilizatorilor, ci caută semnale care să se repete într-o perioadă mai lungă de timp, în aceeaşi zonă. Reţelele sociale pot fi extrem de valoroase pentru a monitoriza ceea ce se întâmplă, însă trebuie să fie folosite în contextul potrivit, cu algoritmul corect şi verificate cu ceea ce se întâmplă în realitate.

Poate un sistem bazat pe inteligenţă artificială să estimeze greşit potenţialul de pericol al unei boli?

M. Lambrecht: Da, cu siguranţă. IA se bazează pe modele şi algoritmi de machine learning, iar acest lucru înseamnă că va exista mereu un astfel de risc. Un model util este antrenat şi validat înainte de a fi folosit, fiind constant verificat în funcţie de abilitatea sa de a evalua date noi pe măsură ce realitatea se modifică.

Valoarea inteligenţei artificiale constă în abilitatea sa de a prioritiza noi semnale ale unei epidemii, de a analiza automat cantităţi uriaşe de date şi de a vedea ceea ce noi nu putem în aceste informaţii.

Ar trebui ca guvernele să facă obligatorie utilizarea acestui tip de inteligenţă artificială?

M. Lambrecht: Fiecare metodă disponibilă care şi-a dovedit utilitatea şi ne ajută să fim mai informaţi, să descoperim anumite semnale mai repede pentru a preveni o epidemie ar trebui folosită de cât mai multe ori cu putinţă. Explozia din ultimii ani în materie de tehnologie - ne referim aici la Big Data, infrastructura Cloud şi capacităţile IA - ne-a oferit unelte extrem de puternice pentru a reacţiona în timpul unei crize biologice.

Principalul obstacol este să găsim o cale de a face ca această tehnologie să fie disponibilă tuturor naţiunilor şi sistemelor de sănătate, iar apoi să ne punem de-acord asupra unor standarde, astfel încât să putem combina datele şi previziunile pentru a le aplica la nivel regional sau chiar global.

Credeţi că un astfel de sistem ar trebui să fie public? Sau ar putea conduce la o reacţie de panică generală printre cetăţeni?

M. Lambrecht: Cred cu tărie că relatarea precisă şi corectă a faptelor şi potenţialelor riscuri, precum şi a ceea ce guvernele şi autorităţile precum OMS (n.r.: Organizaţia Mondială a Sănătăţii) fac în situaţii de criză, contribuie la evitarea unei astfel de reacţii de panică. Nu putem să nu folosim fiecare instrument pe care îl avem la dispoziţie pentru a proteja cetăţenii, din cauza unei frici că acesta ar putea stârni panică.