Încălzirea Oceanului Arctic ar putea avea efecte catastrofale, avertizează un specialist

Încălzirea tot mai rapidă a Oceanului Arctic ar putea avea efecte „catastrofale” asupra climei planetei, potrivit unui om de ştiinţă care spune că dovezile în acest sens sunt „destul de înfricoşătoare”.

Peter Gleick, preşedinte al Institutului Pacific din California, spune că tot mai multe dovezi „destul de înfricoşătoare” arată că temperaturile ridicate din zona arctică dau naştere la furtuni periculoase în anumite zone din emisfera nordică.

Potrivit datelor institutelor de specialitate din SUA, pe 24 februarie 2016 existau 14,2 milioane de kilometri pătraţi de gheaţă în zona arctică. În medie, în ultimii 30 de ani, această suprafaţă de gheaţă ar fi fost înregistrată pe 29 aprilie, după încălzirea care survine odată cu debutul primăverii.

Din 10 februarie, suprafaţa acoperită de gheaţă a fost semnificativ mai mică decât în oricare din ultimii 30 de ani, în timp ce în zona arctică s-au înregistrat temperaturi record cu până la 4 grade Celsius mai ridicate decât media anilor 1951-1980.

FOTO Peter Gleick/Twitter

Gleick a scris pe contul său de Twitter că ce se întâmplă acum în zona arctică este fără precedent şi ar putea avea efecte catastrofale.

„Ce este alarmant este cu cât de mult sunt mai mici cifrele curente şi cât de devreme este pentru a avea atât de puţină gheaţă. Este, desigur, posibil ca gheaţa să se întoarcă dacă o vreme destul de rece se întoarce pentru destul de mult timp. Este, însă, foarte improbabil”, a declarat profesorul pentru The Independent.

Aceste modificări vor avea efecte negative asupra urşilor polari, morselor şi altor elemente din ecosistemul arctic, însă cercetătorul spune că potenţialul lor catastrofic stă în implicaţiile globale pe care le pot avea.

„Dovezile sunt clare că schimbări rapide şi fără precedent se petrec în zona arctică. Mult mai puţin clare sunt consecinţele complexe. Efectiv, organizăm un experiment global pe singura planetă pe care o avem. Conexiunile cu tiparele vremii, nivelul mării şi multe altele sunt reale. Şi deşi există incertitudini privind consecinţele finale, există tot mai multe cercetări care sunt destul de infricoşătoare şi nicio dovadă că posibilele efecte vor fi bune, dacă nu eşti o companie de transport naval care vrea să opereze rute în zona arctică sau o companie petrolieră care speră să găsească noi resurse ieftine de combustibili fosili”, a mai spus specialistul.

Efectele, resimţite deja în Europa şi America de Nord

Potrivit acestuia, schimbările din zona arctică vor afecta vremea de la latitudinile medii ale planetei. În 2015, un fenomen numit vortex polar, alături de tipare neobişnuite ale curenţilor de aer au adus temperaturi record, atât pozitive, cât şi negative, în mai multe zone din Statele Unite. 

Specialistul pune tot pe seama acestor fenomene şi inundaţiile din toamna trecută din Marea Britanie, dar şi tornadele puternice din decembrie din Statele Unite, care au cauzat pagube de miliarde de dolari şi numeroase victime.

Gleick mai spune că suprafaţa mai mică de gheaţă albă face ca mai puţină energie solară să fie reflectată înapoi în spaţiu. Apa, care este mai întunecată decât gheaţa, absoarbe mai multă energie şi accelerează, astfel, rata de încălzire a zonei arctice.

Avertismentul lui Gleick vine după ce, la începutul acestui an, la Polul Nord s-au înregistrat, pentru prima oară în istoria măsurătorilor, temperaturi pozitive iarna.