„Guma de mestecat” de peste 9.700 de ani ne oferă informații despre dieta şi bolile omului preistoric
0Oamenii de știință studiază ADN-ul prezent în „guma de mestecat” folosită de oamenii din epoca de piatră şi descoperită într-un sit arheologic din Suedia cu o vechime de 9.700 de ani pentru a obține informaţii cu privire la afecţiunile bucale din acea perioadă, pentru un studiu suedez, informează AFP, scrie Agerpres.
Studiul, realizat de paleontologi de la Universitatea din Stockholm şi publicat în jurnalul Scientific reports, arată, de asemenea, informaţii despre dieta acestor populaţii preistorice de vânători-culegători.
„Guma de mestecat din care au fost prelevate probele a fost probabil mestecată de adolescenţi, atât fete, cât şi băieţi. Exista o anumită vârstă la care făceau asta”, a detaliat Anders Gotherstrom, coautor al studiului, în cadrul unui interviu acordat marţi pentru AFP, scrie Agerpres.
Această „gumă” din scoarţă de mesteacăn impregnată cu salivă şi având urme de dinţi au fost descoperite acum 30 de ani, alături de oseminte, în situl Huseby Klev, la nord de actualul oraş Goteborg. Acesta este unul dintre cele mai vechi situri arheologice cu oseminte umane din Scandinavia.
„Se crede că aceste gume de mestecat erau utilizate drept lipici, pentru a asambla diverse elemente. De asemenea, este posibil ca ei să le fi mestecat de plăcere sau pentru că le atribuiau virtuţi medicinale”, a precizat cercetătorul.
În 2019, un prim studiu al acestor fragmente a permis stabilirea profilului genetic al indivizilor. Recent, au fost descoperite urme de ADN non-uman.
„Ceea ce am descoperit a fost un număr mare de bacterii care indică un caz sever de parodontoză, adică o infecţie gravă a gingiilor”, a spus Gotherstrom.
„În unul dintre cazuri ştim că a fost vorba despre o femeie tânără, care a început să-şi piardă dinţii după ce a folosit această gumă de mestecat. Această infecţie trebuie să fi fost foarte dureroasă”, a adăugat acesta.
Rezultatele studiului oferă informaţii cu privire la alimentaţia acestei comunităţi scandinave, o dietă diversificată, cu alune de pădure, carne de căprioară şi păstrăv. În urma analizelor au fost detectate, de asemenea, urme de ADN de măr, raţă şi vulpe.
„Când analizăm un os uman, extragem ADN uman. Dar ceea ce este deosebit de interesant la aceste gume de mestecat este că se poate afla ceea ce a fost ingerat anterior, precum şi bacteriile persoanei respective; nu există altă modalitate de a obţine astfel de rezultate”, a mai spus entuziasmat cercetătorul.
„Vedem amprenta lăsată în guma de mestecat de dinţii adolescenţilor din urmă cu mii de ani. Pentru noi, arheologii, există şi o dimensiune filosofică, legătura dintre om, ADN şi artefact”, a conchis cercetătorul Anders Gotherstrom.