FOTO Robotul Curiosity, primul miner din istoria cunoscută a planetei Marte

Robotul pămîntean rezident al plantei Marte aşteaptă unda verde din partea inginerilor NASA pentru a începe, în premieră, săpăturile în rocile care erau cândva saturate cu apă.

Rover-ul îşi va începe săpăturile de cercetare în regiunea Yellowknife Bay, ultima zonă explorată de acesta, unde a existat apă curgătoare în istoria îndepărtată a planetei. Din rocile având compoziţii diverse, cea care a fost aleasă pentru pentru prima săpătură a primit şi un nume: „John Klein”, în memoria fostului manager de proiect de la Mars Science Laboratory, care a murit în 2011, conform site-ului oficial al NASA.

„Coordonarea proiectului de către John a jucat un rol crucial în transformarea întregului proiect Curiosity în realitate”, a spus actualul manager al laboratorului, Richard Cook.

Zona în care se află Curiosity în prezent poate conţine indicii din istoria planetei din perioada în care exista apă la suprafaţă, au anunţat specialiştii NASA. Rover-ul aşteaptă aprobarea finală din partea inginerilor misiunii pentru a începe săpăturile. Mostra obţinută din roca „John Klein” va fi analizată ulterior de laboratorul pe şenile, cu care este dotat Curiosity.

Misiunea va determina dacă planeta a oferit vreodată un mediu favorabil vieţii. Robotul investighează planeta de cinci luni şi este, conform informaţiilor curente, singurul locuitor de pe Marte, într-o misiune de doi ani.

Planul de atac al rover-ului Curiosity

„Perforarea unei roci pentru a colecta o mostră va fi cea mai mare provocare a misiunii, de la aterizarea lui Curiosity. Este o premieră absolută pe Marte”, a explicat Richard Cook. Echipa care coordonează robotul de pe Pământ se aşteaptă ca prma interacţiune a robotului cu materialele necunoscute să îi rezerve surprize. „Echipamentul burghiului interacţionează energetic cu un material pe care nu îl controlăm”, a explicat expertul NASA.

Primele mostre pe care le va culege Curiosity după ce va găuri roca sunt cele din pulberea rezultată. Praful va fi folosit şi pentru a curăţa burghiul. Robotul va continua să sape aproximativ cinci centimetri în rocă şi va „ingera” pietrele rezultate, conform wired.com. Ultima etapă a operaţiunii „John Klein” este analiza mostrelor pentru a afla toate informaţiile despre compoziţia chimică şi minerală a rocii.

Destinaţia ţintă, Golful „Cuţitul Galben”

Echipa ştiinţifică a lui Curiosity a ales această regiune de pe Marte pentru prima operaţiune de „minerit” a robotului pentru că aici au fost descoperite roci cu structuri neaşteptate, cum ar fi vene, noduli, straturi întrepătrunse şi pietriş lucios înglobate în sol, conform imaginile transmise de rover. Cea mai bună candidată pentru cercetare a fost regiunea Yelloknife Bay, un teren plat, diferit de cel unde a aterizat Curiosity, la 500 de metri distanţă.

În plus, observaţiile orbitale au arătat că terenul este fragmentat şi se răceşte mai greu decât terenurile din vecinătate. „Semnalul orbital ne-a atras aici, dar ceea ce am găsit când am ajuns a fost o mare surpriză”, a spus John Grotzinger, de la California Institute of Technology din Pasadena, California.

„Această suprafaţă a avut un tip diferit de mediu umed faţă de cea pe care am aterizat”, a explicat el. Dovezile în acest sens au venit ulterior din laboratorul chimic al lui Curiosity, care a măsurat un nivel ridicat de calciu, sulf şi hidrogen în zonă. Rocile cu această compoziţie de pe Terra se formează doar în prezenţa apelor curgătoare.

Toate rocile din Yellowknife Bay sunt sedimentare, indicând faptul că mediul depozita activ materialele în această zonă, albia unui râu preistoric marţian. „Oamenii de ştiinţă au ajuns în magazinul de dulciuri”, a comparat Richard Cook descoperirea la conferinţa de presă organizată de NASA ieri. Rocile vecine cu rover-ul indică cea mai complexă istorie a prezenţei apei pe Marte de până acum, conform analizelor.

Operaţiunea se va desfăşura în următoarele două săptămâni, estimează cercetătorii. NASA nu a anunţat încă o dată exactă. Procedura va necesita câteva operaţiuni de probă, încălzirea echipamentului, precum şi perforarea câtorva roci pentru a-i testa abilităţile lui Curiosity.