Finalul unei ere: zăpada uscată din Groenlanda, fenomen pe cale de dispariţie din cauza încălzirii

Institutul Cooperativ pentru Cercetare în privinţa mediului înconjurător avertizează asupra unui fapt îngrijorător: anul trecut a fost ultimul al existenţei zăpezii uscate în emisfera nordică.

Potrivit site-ului oficial al Institutlui CIRES, în iulie 2012 98% din suprafaţa îngheţată a Groenlandei a devenit verde, iar zăpada s-a topit. Acesta a fost un record negativ fără precedent în cei 34 de ani de când zona este studiată prin satelit. Procentul mediu în timpul verii era de 50% topire.

Ultimul studiu CIRES arată că topirea zăpezilor din Groenlanda ar putea fi o obişnuinţă de acum încolo, iar zăpada uscată, adică acel tip de nea care nu are aproape deloc apă în interiorul ei, nu va mai exista în emisfera nordică.

"Groenlanda se încălzeşte rapid, iar astfel de topiri ar putea deveni şi mai frecvente în următoarele decade", a declarat Dan McGrath de la Universitatea din Colorado.

McGrath şi colegii lui au calculat faptul că până în 2025, evenimentele de acest tip ar avea o şansă de apariţie de 50%. Acest lucru înseamnă pierderea unei zone mari de zăpadă uscată, adică acele zone unde zăpada stă aproape mereu îngheţată.

Potrivit cercetării, din 1982 până în 2011, temperatura medie a crescut cu 0,09 grade Celsius în zona staţiei de cercetare din Groenlanda. De asemenea, încălzirea anuală este din ce în ce mai mare. Efectele sunt dramatice asupra structurii gheţii. Zona de ablaţiune, adică cea în care grosimea zăpezii este mică, iar aceasta se topeşte în timpul verii, creşte în fiecare an cu aproape 44 de metri. În plus, zona de zăpadă uscată se micşorează cu 35 de metri în fiecare an.

Aceste schimbări ar putea creşte şi cantitatea de radiaţie solară pe care o primeşte zăpada. Astfel, zăpada udă reflectă mai puţin soarele, iar topirea ar putea veni cu o viteză mai mare. Cercetarea celor de la CIRES confirmă ceea ce au descoperit şi alţi cercetători. Astfel, o altă analiză a descoperit că anual se pierd 275 miliarde de tone de gheaţă, echivalentul a 750.000 de clădiri de mărimea Empire State Building.

Groenlanda a primit foarte multă atenţie în ultima vreme, deoarece zonele verzi s-au extins. Dacă în general acest lucru era o excepţie, acum a devenit o normă. În ultimii 1.500 de ani, Groenlanda a devenit în totalitate verde de doar 8 ori. Pe viitor, am putea asista la evenimente de acest tip în fiecare an.

Citeşte mai mult pe această temă

Gheţurile din Arctica şi Groenlanda au atins un nivel record de topire

Calota glaciară din Groenlanda şi banchiza arctică au atins nivelurile de topire record înregistrate în anii precedenţi în perioada verii, însă cu aproximativ patru săptămâni mai devreme decât în mod tradiţional, potrivit unui studiu citat de lemonde.fr.

Aproape toată gheaţa din Groenlanda a dispărut în iulie

Calota glaciară a Groenlandei s-a topit în proporţie de 97% la jumătatea lunii iulie, potrivit NASA, suprafaţa neacoperită de gheţuri fiind acum de două ori mai mare decât în verile din anii precedenţi.

Ce efecte pot apărea din cauza ruperii unui aisberg de lângă Groenlanda

Un aisberg uriaş este pe cale de a se rupe în bucăţi în nord-vestul Groenlandei. Bucata uriaşă de gheaţă numită PII 2012 a făcut parte din Gheţarul Petermann, dar în iulie a început să se îndepărteze după procesul de rupere (calving).

VIDEO Zona arctică este afectată de cele mai mari topiri din istorie

Regiunea arctică a bătut noi recorduri anul acesta, cu cea mai mare cantitate de gheaţă pierdută în timpul verii, cea mai mică pătură de zăpadă din timpul primăverii şi cu topirea gheţii din Groenlanda.