Descoperire uimitoare pe planeta Marte: „Credeam că e imposibil”
0Planeta Marte a dezvăluit un nou secret: chiciura a fost descoperită în vârful vulcanilor săi gigantici, o descoperire neașteptată care va ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine ciclul apei pe „Planeta Roșie”, esențial pentru viitoarele misiuni de explorare, informează AFP.
Această descoperire surprinzătoare a fost realizată întâmplător de sonda Trace Gas Orbiter (TGO) a Agenției Spațiale Europene (ESA) în regiunea domului Tharsis, situată lângă ecuatorul marțian, conform unui studiu publicat luni în revista Nature Geosciences.
Regiunea Tharsis este vastă și înaltă, având un diametru de aproximativ 5.000 de kilometri și adăpostind vulcani imenși, care s-au stins cu milioane de ani în urmă. Printre aceștia se află Olympus Mons, cel mai mare vulcan din Sistemul Solar, cu o altitudine de 22 de kilometri, de trei ori mai înalt decât Everestul.
Nimeni nu se aștepta să găsească chiciură în această zonă. „Credeam că era imposibil în jurul ecuatorului lui Marte”, a declarat Adomas Valantinas, autorul principal al studiului și cercetătorul care a realizat descoperirea.
O însorire puternică și o presiune atmosferică foarte scăzută „mențin temperaturile destul de ridicate pe vârfurile vulcanilor, similar cu cele de la suprafața planetei”, a explicat acest cercetător de la Universitatea Brown din Statele Unite, citat într-un comunicat ESA.
În regiunea Tharsis, temperaturile pot scădea drastic, până la -130°C pe timpul nopții, însă acestea nu depind de altitudine, „spre deosebire de Terra, unde piscurile sunt înghețate”, a adăugat el.
De asemenea, atmosfera de la ecuatorul marțian are un conținut foarte scăzut de apă, ceea ce face dificilă condensarea. „Alte sonde au observat chiciură în regiuni mai umede, în special în câmpiile nordice”, a spus Frederic Schmidt, profesor la Universitatea Paris-Sarclay și coautor al studiului.
Descoperirea a fost făcută întâmplător. Sonda TGO, care orbitează Marte din 2018, poate observa suprafața planetei în toate orele zilei, a explicat acest planetolog specializat în studierea ghețurilor din Sistemul Solar.
Sonda a surprins imagini în momentul primelor raze de soare. „Am văzut un depozit strălucitor și albastru, cu o textură specială, vizibil doar la primele ore ale dimineții și în anotimpurile reci”, a explicat el.
Acest depozit de gheață, foarte subțire - de grosimea unui fir de păr - este un fenomen trecător. Însă cantitatea de chiciură prezentă în vârfurile a patru vulcani (Olympus Mons, Ascraeus Mons, Arsia Mons și Ceraunius Tholus) reprezintă „150.000 de tone de apă care circulă între suprafață și atmosferă zilnic, echivalentul a 60 de piscine olimpice”, a detaliat ESA.
Autorii studiului sugerează existența unui microclimat în caldeirele vulcanilor, vastele lor cratere circulare. Vânturile ar urca pe pantele munților, „aducând aerul relativ umed de lângă suprafața planetei spre altitudini mai mari, unde se condensează și se depune sub formă de chiciură”, a spus Nicolas Thomas, un alt coautor al studiului.
„Observăm acest fenomen pe Terra și în alte regiuni de pe Marte”, a adăugat Nicolas Thomas, coordonator principal al Sistemului de imagistică color și stereoscopică a suprafețelor (CaSSIS) din cadrul sondei TGO.
Modelarea computerizată a formării chiciurii ar trebui să permită o mai bună înțelegere a ciclului apei - dinamica sa între suprafață, atmosferă, ecuator și poli - „unul dintre cele mai bine păzite secrete” ale „Planetei Roșii”, potrivit ESA.
Acest ciclu este esențial pentru viitoarele explorări umane și robotizate. „Am putea recupera apa din chiciură pentru consumul uman și să lansăm rachete de pe Marte separând moleculele de oxigen și hidrogen”, anticipează profesorul Schmidt.
Cartografierea apei de pe suprafața marțiană - care în prezent există doar sub formă de vapori și gheață - este, de asemenea, crucială pentru descoperirea urmelor de viață, a cărei apariție ar fi fost posibilă datorită prezenței apei lichide pe Marte în urmă cu 3 - 3,5 miliarde de ani.