Premisele unei curse spațiale între puterile lumii. Ce forme ar putea lua bătălia pentru dominația Lunii

China a lansat zilele trecute o misiune fără echipaj menită să colecteze eșantioane de pe fața ascunsă a Lunii, o premieră mondială ce marchează un important pas înainte al programului spațial chinez, dar care, potențial, poate fi startul unei curse globale pentru dominația Lunii, relatează The Sun, citând experți.

China a lansat vineri sonda Chang’e-6 de la centrul spațial Wenchang FOTO PROFIMEDIA

China speră să reușească să aducă mostre de scoarță și roci de pe fața ascunsă a Lunii pe Pământ pentru a fi analizate de savanți.

Dar se crede că, în paralel, China încearcă să dezvolte arme capabile să distrugă, dezactiveze sau să deturneze sateliții pe care armata SUA se bazează pentru a opera în întreaga lume.  

Astrofizicianul și savantul spațial Martin Barstow a explicat pentru The Sun că China, SUA și alte puteri globale sunt interesate să revendice resursele Lunii în măsura în acestea ar putea fi folosite pentru a alimenta rachetele și a le fi de ajutor în vederea colonizării Lunii.

„Chinezii sunt foarte de interesați de explorarea Lunii. O mare parte din acesta este științific, nu neapărat comercial. Însă prin prisma politicii puterilor globale, SUA se uită la China și își spun: «Ei bine, nu putem de fapt să-i lăsăm pe ei».

Pe de altă parte, există și alte interese. SUA sunt dornice să ajungă pe Lună în vederea unor interese pe termen lung în explorarea planetei Marte, dezvoltând tehnologii care să le ajute în acest sens, dar să o poată face într-un mediu care este mult mai aproape de noi”.

Luna se află la trei zile distanță de Pământ cu o rachetă, în vreme ce Marte este la aproximativ opt luni distanță, a explicat el.

La rândul său, directorul executiv al Societății Henry Jackson,  Alan Mendoza, a explicat că cele mai mari puteri ale lumii sunt angajate într-o „cursă tipică pentru resurse” - un fel de „Vest Sălbatic” al spațiului.

Națiunile sunt dornice să ajungă mai întâi pe „partea întunecată” a Lunii pentru a revendica proprietatea asupra resurselor de acolo – inclusiv a apei – pe care să le exploateze pentru dezvoltări atât în ​​spațiu, cât și pe Pământ.

„Avem de-a face cu un capitol cu totul neexplorat aici. Nu avem efectiv nicio lege internațională în acest domeniu. Și niciun cadru despre cum ar fi împărțite lucrurile sau despre cum poate fi exploatată Luna.

Ar putea duce, realmente, la un conflict pe Lună, cu bande care să încerce să pună mâna pe teritoriul altor oameni? Foarte posibil. Este, în esență, Vestul Sălbatic al spațiului acum.

Și până când o parte din aceste lucruri vor fi cumva legiferate, există pericolul de a ne confrunta cu o uriașă cursă pentru resurse care ar putea deveni foarte urâtă dacă X sau Y revendică aceleași părți ale Lunii”, speculează expertul.

Beijingul a dedicat „resurse semnificative” evoluției rapide a programului său spațial în ultimul deceniu, se arată în Raportul pe 2023 al Departamentului de Apărare al SUA privind puterea militară a Chinei.

La rândul său, Pentagonul investește miliarde de dolari pentru a contracara provocarea reprezentată de programul spațial al Chinei, despre care crede că este direct legat de armata sa și de dezvoltarea tehnologiei necesare purtării unor posibile bătălii pe orbită.

Indiferent de ce arma nucleară spațială ar putea dezvolta China, aceasta „are potențialul de a amenința teritoriul SUA cu o nouă capacitate de a lansa lovituri la nivel global”, a raportat în noiembrie o agenție guvernamentală americană.

SUA consideră, de asemenea, că Rusia dezvoltă o armă nucleară spațială anti-sateliți- o afirmație negata categoric de Moscova.

În februarie, o sursă familiarizată cu chestiunea a susținut că detonarea noii arme a Rusiei ar putea perturbe totul, de la comunicațiile militare la serviciile de telefonie mobilă, a raportat Reuters .

Sursa a spus că sistemul rusesc ar implica un dispozitiv exploziv nuclear plasat pe orbită.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat la acea vreme că țara sa este împotriva desfășurării de arme nucleare în spațiu.

Totuși, săptămâna trecută, Rusia a respins prin veto o propunere a Națiunilor Unite de interzicere a folosirii armelor nucleare în spațiu.

Mendoza a subliniat pentru The Sun că vetoul Rusiei „în mod evident creează suspiciunea că s-ar putea gândi să pună o armă nucleară pe orbită undeva”, scopul acesteia fiind să vizeze sateliții.

„Dacă ai provoca o detonare nucleară în spațiu, asta ar crea un impuls electromagnetic care ar scoate din funcțiune sateliții din jur. Nu ar discrimina. Sateliții ruși ar fi afectați în aceeași măsura, or asta ar avea consecințe potențial devastatoare.

Dacă s-ar întâmpla să fie distruși sateliții, viața modernă așa cum o știm noi ar fi grav afectată. Deci, aceasta este, evident, o amenințare foarte serioasă pentru umanitate, în primul rând, și, în al doilea rând, pentru orice țară.

Această amenințare care ar plana asupra noastră „ne indică că ar exista o mare problemă în legătură cu ceea ce rușii, în special, ar putea intenționa și în ce scop ar putea căuta să folosească această armă nucleară ca pârghie.

De aceea este atât de important să păstrăm spațiul demilitarizat de astfel de dispozitive”, a subliniat el.

Misiunea Chang'e-6 a Chinei este de așteptat să dureze aproximativ 53 de zile și își propune colectarea a aproximativ 2 kg de material, potrivit NASA .

Misiunea este prima dintre cele trei presupunând nave spațiale fără pilot lansate de China înainte de a încerca să trimită oameni la polul sud al Lunii și a construi o bază acolo.

China, Rusia, SUA și India sunt țările care au lansat până acum nave spațiale pe Lună.

NASA speră să trimită primii oameni la polul sud lunar în 2026, cu misiunea Artemis, și să construiască acolo o bază locuibilă .

Agenția guvernamentală americană este hotărâtă să ajungă acolo înaintea Chinei, care a indicat anterior termenul de 2030.

Seful Nasa, Bill Nelson, a declarat luna aceasta: „Suntem într-o cursa.

„Cea mai recentă dată la care au spus că vor aseleniza este 2030, dar ei o mută tot mai aproape. Este de datoria noastră să ajungem acolo primii și să folosim eforturile noastre de cercetare în scopuri pașnice”, a spus el.

China este „foarte, foarte secretoasă” în ceea ce privește „așa-numitul program spațial civil”, a spus el, sugerând că în realitate este un „program militar”.

Vorbind în fața comisiei de buget a SUA, Nelson a spus că se teme că China ar putea revendica părți din spațiul cosmic drept propriul teritoriu dacă ar ateriza pe Lună înaintea SUA.

„Îngrijorarea mea este cazul în care China ar ajunge prima acolo și ar spune: Acesta este teritoriul nostru, stați deoparte. Evident că nu ați dori să interferați unii cu ceilalți, dar nu puteți să declarați că tot acest teritoriu este dintr-o dată al vostru”, a spus el.

Rusia a propus propria rezoluție împotriva amplasării armelor în spațiu

Rusia a distribuit recent o rezoluție a ONU prin care solicită tuturor țărilor să ia măsuri urgente pentru a preveni amplasarea de arme în spațiul cosmic „pentru totdeauna”, la o săptămână după ce s-a opus prin veto unei rezoluții SUA-Japonia pentru a opri cursa înarmării în spațiu.

Proiectul de rezoluție rusesc, obținut miercuri de The Associated Press, merge mai departe decât propunerea SUA-Japonia, solicitând nu doar eforturi pentru a împiedica amplasarea de arme în spațiul cosmic, ci și pentru a preveni „amenințarea sau utilizarea forței în spațiul cosmic” „pentru totdeauna”.

Ar trebui să includă desfășurarea de arme „din spațiu împotriva Pământului și de pe Pământ împotriva obiectelor din spațiul cosmic”.

Ambasadorul Rusiei la ONU, Vassili Nebenzia, a declarat în fața Consiliului de Securitate, atunci când s-a opus prin veto proiectului SUA-Japonia, că acesta nu mergea suficient de departe în ceea ce privește interzicerea tuturor tipurilor de arme în spațiu.

Rezoluția respinsă prin veto se axa doar pe armele de distrugere în masă, inclusiv pe armele nucleare, și nu făcea nicio mențiune la alte arme în spațiu.

Înainte ca rezoluția americano-japoneză să fie supusă la vot pe 24 aprilie, Rusia și China au propus un amendament prin care se cerea tuturor țărilor, în special celor care dispun de capacități spațiale, „să împiedice pentru totdeauna amplasarea de arme în spațiul cosmic și amenințarea cu folosirea forței în spațiul cosmic”.

7 țări au votat pentru, 7 împotrivă și o țară s-a abținut.  Amendamentul a fost respins, deoarece nu a reușit să obțină minimum de 9 voturi „pentru” necesare pentru adoptare în Consiliul de Securitate format din 15 membri.