Cunoașterea mai multor limbi străine poate preveni boala Alzheimer. Efectele nebănuite asupra creierului

În lume există aproximativ 200 de națiuni și în jur de 6.000 de limbi. Prin urmare, bilingvismul este mult mai comun decât am putea presupune mulți dintre noi.

De-a lungul timpului, bilingvismul a fost investigat și pentru efectele sale asupra dezvoltării cognitive și lingvistice în ultimele decenii, notează The Conversation.  

Oamenii de știință s-au întrebat inclusiv dacă a cunoaște una sau mai multe limbi străine ar putea proteja împotriva bolii Alzheimer și combate declinul cognitiv.

Relația complexă dintre îmbătrânire și bilingvism

Aceasta nu este o problemă simplă de abordat, având în vedere faptul că tratează două condiții care, în sine, sunt deja foarte complexe de investigat separat. Atunci când cercetăm atât bilingvismul, cât și îmbătrânirea, există multe variabile emoționale, cognitive, lingvistice și sociale de luat în considerare. Aceast lucru înseamnă că rezultatele cercetării, într-un singur context, nu pot fi generalizate la toate populațiile.

În plus, nu există o singură formă de bilingvism. În funcție de momentul în care se învață o limbă, distingem între două forme: bilingvismul timpuriu (sau simultan) care se dobândește în copilăria timpurie; și bilingvismul succesiv, când a doua limbă este invățată mai târziu, pe parcursul vieții.

Cercetările privind bilingvismul timpuriu (până la vârsta de aproximativ patru până la șase ani) se concentrează asupra impactului structural și permanent pe care manipularea mai multor limbi îl are asupra creierului în curs de dezvoltare.

În acești primi ani, cunoscuți sub numele de „perioada critică”, creierul aruncă, sau „tunde”, un număr masiv de neuroni. Acest lucru se întâmplă odată cu formarea unui număr mare de conexiuni și circuite noi. Printre multe alte schimbări, contrastele fonologice – capacitatea de a distinge sunete diferite – sunt clasificate. Sunetele nepracticate sunt omise din acest proces, ceea ce le face foarte dificil de învățat mai târziu.

Studiile asupra bilingvismului succesiv analizează diferite perioade de învățare. Mai exact, există trei etape distincte: înainte de vârsta de 12 până la 15 ani, de la 16 la 30 de ani și de la 31 la 60 de ani.

Există, de asemenea, o gamă largă de abilități de luat în considerare: a fi bilingv cu un vocabular de bază de 6.000 de cuvinte este total diferit de a stăpâni 60.000 de concepte de cuvinte în două limbi, cu erori minime.

Înțelegerea și vorbirea unei limbi nu sunt același lucru

Erorile pot oferi o cale de studiu deosebit de interesantă. În mod normal, greșelile în producerea limbajului – vorbit și scris – sunt mai frecvente și mai vizibile decât cele în citire sau ascultare, unde prezența lor este surprinzător de minimă.

Acest lucru se datorează faptului că procesul de producere a limbajului scris sau vorbit este mai complex: implică alegerea, identificarea, ordonarea, evaluarea și completarea a ceea ce se spune.

Înțelegerea, pe de altă parte, este mai simplă din punct de vedere lingvistic, deoarece implică recunoașterea materialului care a fost deja învățat. Cu toate acestea, nu putem ignora faptul că deducerea sensului implicit (ceea ce nu este spus) este cheia unei bune înțelegeri, iar acest lucru necesită un efort mental suplimentar.

A fi bilingv implică gestionarea unei game mai largi de opțiuni atât în ​​ceea ce privește limba, cât și cultura, capacitatea de a dirija atenția, gestionarea unei hărți mentale și așa mai departe. În funcție de abilitate și experiență, acest lucru poate solicita și oferi resurse cognitive mai mari.

Dacă adăugăm complexitatea retoricii sau contextului – acesta poate fi social, narativ sau profesional – și multiplele straturi de emoție pe care le poate accesa limbajul, este ușor de înțeles de ce o traducere bună este o sarcină atât de complexă.

Descoperiri recente privind bilingvismul și declinul cognitiv

Studiul DELCODE publicat recent, care compară 746 de participanți din grupele de vârstă menționate mai sus, oferă câteva cercetări excelente asupra relației dintre bilingvism și îmbătrânire. Rezultatele arată în mod clar cum, în contexte de utilizare similare, bilingvismul – fie el simultan sau succesiv – utilizat zilnic, este benefic.

În special, studiul a constatat că bilingvismul succesiv – deși nu peste vârsta de 60 de ani – are un impact asupra menținerii funcțiilor cognitive, în special în ceea ce privește învățarea, memoria generală, memoria de lucru, funcțiile executive și competența lingvistică.

La nivel structural, persoanele bilingve au un volum mai mare de materie cenușie decât persoanele monolingve. Acest lucru este valabil atât pentru bilingivii mai tineri, cât și pentru cei de vârstă mijlocie.