Cum se vede Pământul de la Bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale: „O minge albastră pe care o numim casă”, o privelişte uluitoare, nespus de fragilă

Astronautul francez Thomas Pesquet, revenit într-o misiune de şase luni la bordul Staţiei  Spaţiale Internaţionale, după cinci ani, a regăsit o privelişte uluitoare a Pământului, „a mingii albastre pe care o numim casă”, dar şi semnale alarmante: efectele schimbărilor climatice sunt vizibile din spaţiu, mai ales retragerea dramatică a gheţarilor.

De la ultima sa vizită, în 2016, consecinţele activităţilor umane sunt şi mai evidente, cu o creştere marcată a fenomenelor meteorologice extreme, a dezvăluit astronautul francez Thomas Pesquet într-un interviu pentru CNN.

„Când priveşti Pământul de la staţia spaţială, este absolut magic. Nu eşti atât de departe, aşa că ai încă o perspectivă relativ apropiată. Dar poţi vedea curbura şi vezi atmosfera. Străluceşte într-o lumină albastră. Este absolut uluitor când o priveşti prima dată. Este cel mai frumos peisaj pe care ţi-l poţi imagina.

De pe Pământ, ai senzaţia de vast şi infinit. Nu poţi concepe cât de limitaţi suntem în realitate. Apoi, când priveşti Pământul ca un tot, realizezi brusc că trăim într-o oază din cosmos. În jurul nostru e un neant fără viaţă, o negură şi întindere goală, nu e absolut nimic în afara acestei mingi albastre ce conţine tot ce e necesar pentru susţinerea vieţii umane şi a vieţii în general, care e nespus de fragilă”, spune astronautul.

Când îl vezi din spaţiu, simţi nevoia să-l protejezi, remarcă el.

Pământul de la Bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale FOTO Instagram/Thomas Pesquet

Cum se văd efectele schimbărilor climatice din spaţiu?

„Putem vedea multe dintre consecinţele activităţilor umane din spaţiu. Unele dintre ele provin de la schimbările climatice, iar altele sunt doar poluare veche, de exemplu poluarea râurilor, poluarea aerului. Cel mai vizibil efect vizual este la gheţarii care se retrag an de an şi misiune după misiune.

Dar vedem şi fenomene meteorologice extreme, care devin din ce în ce mai puternice an de an. Prima mea misiune a fost 2016-2017, iar a doua mea misiune a fost cinci ani mai târziu, în 2021. Am putut vedea o creştere netă a frecvenţei şi a puterii fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi uraganele sau incendiile de vegetaţie”,

Cum poate ajuta un astronaut?

Există o mulţime de lucruri pe care le poţi face din spaţiu pentru a ajuta planeta. În primul rând, ca agenţie spaţială, avem sateliţi care observă Pământul şi pot măsura variabile precum înălţimea valurilor, temperatura mării, gheaţa de pe calotele polare în retragere.

Dar putem merge puţin mai în profunzime. Am pus la punct experimente orientate spre protejarea planetei -- de exemplu, experimente pe fluide. Fluidele se comportă diferit pe orbită, aşa că, prin cercetările noastre, încercăm să înţelegem mişcarea magmei şi a lavei în interiorul planetei,ca şi şi mişcarea valurilor în ocean. Acest lucru ne poate ajuta să anticipăm unele dintre evenimentele meteorologice extreme care ne afectează mediul.

Este deosebit de important să gestionăm resursele limitate de la bordul staţiei spaţiale. Avem atmosferă, apă şi mâncare limitate. Şi astfel, felul în care ne ocupăm aceste resurse ne oferă tehnici pe care le putem aplica pe Pământ, deoarece situaţiile sunt paralele. Cred că oamenii pot învăţa multe despre modul în care tehnologia spaţială se descurcă cu apa, cum o reciclăm, cum reciclăm şi oxigenul din aer.

Călătoriile în spaţiu - un rău necesar

„Da, călătoriile în spaţiu produc CO2 şi nu sunt în totalitate ecologice. Dar cred că trebuie să ţinem cont de aspectele pozitive şi de cele negative. Sunt atât de puţine lansări de rachete încât, în comparaţie cu aviaţia, maşinile sau alte industrii, impactul nostru este neglijabil. Avem nevoie de activitate în spaţiu pentru a face cercetări prin satelit. Acest lucru avantajează foarte mult planeta. Deci călătoria în spaţiu este un rău necesar.

Dacă pornim pe calea cea bună, putem face orice. Am construit această facilitate incredibilă în spaţiu din motive întemeiate. O folosim în fiecare zi, în cooperare paşnică între ţări care nu au fost întotdeauna prietene. Deci, dacă putem transfera acest model în modul în care ne ocupăm de mediul înconjurător, cred că vom reuşi. Suntem suficient de creativi, avem tehnologie şi avem voinţă. Deci sunt optimist pentru viitor. Dacă putem face să zboare o staţie spaţială, atunci putem salva planeta”, spune Pesquet.

Thomas Pesquet este ambasador al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) iar în calitate de astronaut la bordul ISS a sprijinit cercetările FAO în domeniul inovaţiei agricole şi metodelor de producţie a alimentelor.