Cum au schimbat măgarii istoria omenirii - STUDIU

De la căratul greutăților în Imperiul Roman până la facilitarea comerțului pe distanțe lungi, umilul măgar a avut o influență surprinzătoare de-a lungul istoriei.

Ei sunt cunoscuți mai ales pentru capacitatea lor remarcabilă de a transporta încărcături grele și pentru abordarea tenace a muncii. În unele părți ale lumii, măgarul a ajuns să fie asociat, poate pe nedrept, cu termeni de insultă sau batjocură. Dar într-un sat francez situat la aproximativ 280 km la est de Paris, arheologii au făcut o descoperire care ajută la rescrierea unei mari părți din ceea ce știm despre aceste animale subapreciate, potrivit BBC. 

Pe locul unei vile romane din satul Boinville-en-Woëvre, o echipă a descoperit rămășițele mai multor măgari care ar fi eclipsat majoritatea specimenelor pe care le cunoaștem astăzi.

„Aceștia erau măgari gigantici”, spune Ludovic Orlando, director al Centrului de Antropobiologie și Genomică din Toulouse, Franța.

„Aceste specimene, care erau legate genetic de măgarii din Africa, erau mai mari decât mulți dintre cai”.

Orlando a condus un proiect care a secvențiat ADN-ul din scheletele măgarilor. Acesta făcea parte dintr-un studiu mult mai amplu, menit să urmărească originea domesticirii măgarilor și răspândirea lor ulterioară în alte părți ale lumii. Cercetarea oferă informații surprinzătoare despre istoria propriei noastre specii prin intermediul relației noastre cu aceste animale versatile.

Potrivit lui Orlando, măgarii crescuți la vila romană din Boinville-en-Woëvre măsurau 155 cm de la sol până la greabăn. Înălțimea medie a măgarilor de astăzi este de 130 cm. Singurii măgari moderni care s-ar fi putut apropia de această înălțime sunt măgarii americani Mamut Jacks - măgari masculi neobișnuit de mari și adesea folosiți pentru reproducție.

Măgari uriași precum cei găsiți la Boinville-en-Woëvre ar fi putut avea un rol important, dar subapreciat, în extinderea Imperiului Roman și în încercările sale ulterioare de a-și păstra teritoriul, spune Orlando.

„Între secolele al II-lea și al V-lea, romanii i-au crescut pentru a produce catâri [prin încrucișarea lor cu cai] care au jucat un rol cheie în transportul echipamentelor militare și al bunurilor”, spune el. „Deși se aflau în Europa, au fost crescuți și amestecați cu măgari veniți din Africa de Vest”.

Decăderea Imperiului Roman a contribuit la dispariția acestei rase uriașe de măgari.

„Dacă nu ai un imperiu uriaș nu ai nevoie de un animal care să transporte bunuri pe distanțe mari”, spune Orlando. „Nu exista niciun motiv economic pentru a continua să producă catâri”.

Pentru a urmări modul în care măgarii și-au jucat rolul de-a lungul istoriei umane, o echipă internațională de 49 de oameni de știință din 37 de laboratoare a secvențiat genomul a 31 de măgari antici și 207 măgari moderni din întreaga lume. Cu ajutorul tehnicilor de modelare genetică, aceștia au reușit să urmărească schimbările survenite de-a lungul timpului.

Aceștia au descoperit că, cel mai probabil, măgarii au fost domesticiți pentru prima în urmă cu aproximativ 7.000 de ani în Africa de Est. 

Cu toate acestea, studii anterioare au sugerat că este posibil să fi existat și alte încercări de domesticire a măgarilor în Yemen.

Atât în Egipt, cât și în Mesopotamia, măgarii erau considerați suficient de importanți pentru a fi îngropați împreună cu oamenii, în unele cazuri, chiar cu regii sau conducătorii. 

Analiza lor sugerează că măgarii par să se fi răspândit apoi din Africa de Est, fiind comercializați în nord-vest până în Sudan și mai departe în Egipt, unde au fost găsite rămășițe de măgari în situri arheologice care datează de acum 6.500 de ani. În următorii 2.500 de ani, această nouă specie domesticită s-a răspândit în Europa și Asia, dezvoltând liniile genealogice care se găsesc astăzi.