Consumul unui pește din SUA echivalează cu a bea timp de o lună apă potabilă contaminată STUDIU

A consuma un peşte de apă dulce prins în lacurile şi râurile din Statele Unite echivalează cu a bea timp de o lună apă potabilă contaminată cu aşa-numiţii poluanţi „eterni", PFAS, conform unui nou studiu publicat marţi, transmite AFP.

  Aceste substanţe chimice au fost dezvoltate în anii 1940 pentru a rezista la apă şi căldură. Ele se găsesc în învelişuri antiaderente, textile sau ambalaje alimentare, scrie Agerpres.

Însă, caracterul indestructibil al acestor PFAS - substanţe perfluoroalchilate şi polifluoroalchilate - implică faptul că acestea s-au acumulat de-a lungul timpului în aer, sol, apele lacurilor şi râurilor, în hrană şi chiar şi în corpul uman. 

Există din ce în ce mai multe solicitări pentru o reglementare mai strictă a utilizării PFAS, care sunt dăunătoare sănătăţii, cu consecinţe hepatice, colesterol ridicat, răspuns imunitar redus şi diferite tipuri de cancer. 

Cercetătorii au evaluat nivelul de contaminare al peştilor de apă dulce analizând 500 de eşantioane prelevate din lacuri şi râuri din Statele Unite între anii 2013 şi 2015. Potrivit studiului publicat în jurnalul ştiinţific Environmental Research, rata medie de contaminare a fost de 9,5 micrograme pe kilogram. 

Dintre toate probele contaminate, trei sferturi conţineau acid perfluorooctan sulfonic (PFOS), unul dintre cei mai comuni şi nocivi contaminanţi din cei câteva mii ce alcătuiesc grupul PFAS. 

  „Probabil cea mai mare ameninţare chimică”

Astfel, a consuma un peşte de apă dulce echivalează cu a bea timp de o lună apă contaminată cu 48 de părţi de PFOS per miliard. Conform noilor recomandări ale Agenţiei pentru Protecţia Mediului (EPA) din Statele Unite, apa este considerată sigură de băut dacă nu conţine mai mult de 0,2 părţi de PFOS per trilion. 

Nivelurile de PFAS măsurate la peştii de apă dulce capturaţi în sălbăticie s-au dovedit a fi de 278 de ori mai mari comparativ cu cele constatate la peştii crescuţi în scop comercial. 

„Nu mai pot să mă uit la un peşte fără să mă gândesc la contaminarea lui cu PFAS", a declarat pentru AFP David Andrews, om de ştiinţă în cadrul organizaţiei nonguvernamentale Environmental Working Group, care a condus studiul şi a crescut pescuind şi consumând peşte. 

Descoperirea este „îngrijorătoare în special din cauza impactului asupra comunităţilor defavorizate care consumă peşte ca sursă de proteine sau din motive socio-culturale", a precizat el. 

„Această cercetare mă înfurie foarte tare pentru că aceste companii care produc şi utilizează PFAS au contaminat globul fără nicio responsabilitate", a adăugat Andrews.

 Pentru Patrick Byrne, cercetător în domeniul poluării mediului la Universitatea John Moores din Liverpool, PFAS reprezintă „probabil cea mai mare ameninţare chimică pentru specia umană în secolul 21".

 „Acest studiu este important pentru că furnizează prima dovadă a transmiterii pe scară largă a PFAS în mod direct de la peşte la om", a subliniat el. 

Studiul a fost publicat la scurt timp după iniţiativa Danemarcei, Germaniei, Ţărilor de Jos, Norvegiei şi Suediei care au înaintat vinerea trecută Agenţiei europene pentru produse chimice o propunere de interzicere a utilizării PFAS. Această propunere vine după concluzia celor cinci ţări conform căreia utilizarea PFAS nu a fost controlată suficient.