Cercetătorii de la Oxford descoperă că mare parte din ADN e inutil, dar este o veste bună pentru tratarea bolilor

Ştii, probabil, că omul e diferenţiat de maimuţe doar în câteva procente, în rest informatia genetică este similară. Acum, cercetătorii au reuşit să afle câte procente din ADN-ul nostru, fundamentul genetic, ne este cu adevărat util. Şi este surprinzător de mic procentul.

Un studiu derulat de cercetători de la Universitatea Oxford a arătat că am putea „arunca“ mare parte din informaţia genetică pe care o avem şi tot să putem continua fără probleme. Mai precis, puţin peste 8% din ADN ne e util în prezent, restul fiind un bagaj pe care l-am păstrat de-a lungul evoluţiei noastre, scrie The Telegraph. Deocamdată, cercetătorii n-au o explicaţie de ce atâtea milenii nu am „scăpat“ de surplus.

Niciun studiu de până acum nu a arătat că omul ar folosi 100% din ADN-ul său, dar altele mai vechi şi mai optimiste indicau că am folosi circa 80%. Cu ce ne e utilă această informaţie? Ei bine, dacă cercetătorii nu mai trebuie să analizeze întreg fondul genetic, ci doar 10% din acesta, atunci se pot identifica mai uşor bolile, cauzele şi tratarea acestora. „Ar trebui doar să analizeze a zecea partea din genom şi asta ar putea grăbi descoperirea la timp a schimbărilor genetice“, a spus profesorul Chris Ponting de la Universitatea Oxford.

„Dacă ADN-ul ar fi, în mare parte, funcţional atunci ar trebui să ne concentrăm atenţia pe fiecare mutaţie. Însă, conform ultimului studiu, cu doar 8% din el fiind funcţional, putem găsi mai repede mutaţiile «vinovate» de diverse probleme. Dacă ar fi posibil, în actuala situaţie ai putea înlătura 90% din ADN şi nu s-ar întâmpla nimic“, a mai spus Ponting. În altă ordine de idei, doar 1% din ADN conţine toată informaţia necesară prin care proteinele derulează procese esenţiale în organism.

Celelalte 7 procente, cred cercetătorii, sunt responsabile de activarea genelor care „scriu“ informaţia în proteine. Asta se face în funcţie de diverşi factori, de zona corpului şi de perioada de timp. Doctorul Chris Rands de la Universitatea Oxford a spus că proteinele sunt aceleaşi de când ne naştem până murim, dar mare parte din ADN-ul funcţional stabileşte când acţionează într-un anumit fel.

[<a href="//storify.com/razvanbaltaretu/descoper-mai-multe-subiecte-din-tiin-2" target="_blank">View the story "Descoperă mai multe subiecte din ştiinţă" on Storify</a>]