Cercetătorii au implantat amintiri false în creierele şoarecilor

Oamenii de ştiinţă de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au reuşit să implanteze amintiri false în creierele şoarecilor, potrivit Live Science.

Cercetătorii s-au folosit de metodă care presupune activarea neuronilor cu ajutorul luminii pentru a-i antrena pe şoareci să-şi „amintească“ o experienţă dureroasă într-un context cu totul diferit faţă de ăla în care aceasta s-a întâmplat. Amintirile false au fost procesate de creier în acelaşi mod în care sunt stocate amintirile adevărate.

Chiar şi fără manipularea ştiinţifică, amintirile pot fi înşelătoare. Multe studii au demonstrat limitele declaraţiilor martorilor oculari în tribunale, însă nu au fost multe studii care să cerceteze cum se formează amintirile false la nivel celular.

„La oameni, fenomenul amintirilor false a fost demonstrat, iar în unele cazuri poate avea consecinţe serioase, de natură legală“, a declarat Susumu Tonegawa, neurocercetător la MIT.

Atunci când creierul crează o amintire, se crede că o masă de celule nervoase trece prin schimbări chimice ireversibile, formându-se o engramă, un fel de urmă lăsată de un excitant asupra sistemului nervos. Memoria are două faze: întâi, amintirea este obţinută prin activarea acestor celule, iar apoi este „rechemată“ prin reactivarea acelor celule. Oamenii de ştiinţă au teoretizat existenţa acestor celule, însă nu reuşiseră să demonstreze că ele există cu adevărat.

Inducerea amintirilor la şoareci

Anul trecut, Tonegawa şi colegii săi au demonstrat că aceste celule există într-o parte a hipocampusului – centrul memoriei în creier. Oamenii de ştiinţă au modificat genetic nişte şoareci pentru a le face unii neuroni sensibili la lumină, pentru a le activa anumite celule cu ajutorul unei lumini albastre.

Şoarecii au fost puşi într-o cameră unde au fost speriaţi cu zgomote. Animalele au învăţat să asocieze şocurile cu respectiva cameră, formând o amintire de frică. Apoi, cercetătorii au pus cobaii în altă cameră şi au luminat celulele care stocaseră amintirea şocului. Şoarecii au fost la fel de speriaţi ca şi în prima cameră.

Acum, grupul lui Tonegawa a dus experimentul la un alt nivel. Mai întâi, au lăsat şoarecii să exploreze prima încăpere fără a-i speria. Apoi, i-au pus în a doua cameră unde le-au administrat şocuri sonore în timp ce au luminat celulele care înmagazinaseră amintirile primei camere. Voiau să vadă dacă atunci când pun şoarecii înapoi în prima cameră vor reacţiona ca şi cum ar fi fost speriaţi acolo.

Exact asta au făcut şoarecii. Oamenii de ştiinţă au reuşit să le implanteze o amintire falsă.

Amintirile false la oameni

Descoperirile oferă un model legat de cum s-ar putea forma amintirile false la oameni. Înainte de apariţia testelor AND, mulţi infractori erau condamnaţi numai pe baza mărturiilor. După ce s-a introdus această metodă de testare, s-a descoperit că „trei din patru oameni care stătuseră închişi mulţi ani pe baza amintirilor martorilor erau nevinovaţi“, a declarat Tonegawa.

Tonegawa a dat exemplu cazul celebru al femeii care se uita la televizor atunci când un bărbat a intrat în apartament şi a violat-o. Ea a spus poliţiei că violatorul era un psihiatru care era la televizor în timp ce a avut loc violul. Femeia jurase că el era de vină, deoarece se formase o amintire falsă prin asocierea sunetului vocii lui cu scena violului. „La fel ca şi în cazul şoarecilor, numai amintirea falsă a ieşit la suprafaţă“, a spus Tonegawa. 

Cercetătorul spune că amintirile false sunt preţul plătit de oameni pentru existenţa creativităţii. Imaginaţia noastră ne face inventivi, dar ne face şi să luăm evenimente care nu s-au întâmplat drept reale. „Oamenii sunt foarte creativi. Amintirile false sunt un produs secundar“, a conchis Tonegawa. 

Hai să discutăm pe pagina de Facebook a „Tech Adevărul“