Prof. dr. Leon Zăgrean, la ADEVĂRUL LIVE: „Procesul actual de educaţie nu stimulează creierul copiilor“

Prof. dr. Leon Zăgrean consideră că eşecul Bacalaureatului sau al Capacităţii se datorează unei organizări defectuoasă a procesului de evaluare FOTO David Muntean

Românul care a iniţiat domeniul neuroştiinţelor în România, prof. dr. Leon Zăgrean, a discutat la ADEVĂRUL LIVE despre impactul educaţiei moderne asupra creierului copiilor şi adolescenţilor. Încercăm să găsim în conexiunile cerebrale ale elevilor moderni explicaţia pentru notele mici la Capacitate şi la Bac din ultimii ani.

„Cred că aceste rezultate nesatisfăcătoare sunt cauzate de prezenţa a doi factori. În primul rând, eliminarea posibilităţilor de inspiraţie în timpul examenului. Al doilea motiv este că lumea a conştientizat că e nevoie de o schimbare în ceea ce priveşte procesul de educaţie şi de evaluare. Din păcate, am impresia că s-a început un pic greşit. Adică am modificat întâi evaluarea. În mod logic şi firesc, trebuia să modifice întâi procesul de educaţie şi apoi, corespunzător, procesul de evaluare. În acest moment există o oarecare deficienţă în ceea ce priveşte mecanismul sau procesul de educaţie a tinerilor, în special legat de ceea ce noi numim capacitatea de asimilare a informaţiei“, crede prof. dr. Leon Zăgrean despre numărul redus de copii şi de adolescenţi care au obţinut note de trecere la Capacitate şi la Bacalaureat.

Conştientizarea rolului individului în societate

„Adesea le spun studenţilor că trebuie să vorbim nu numai despre fiziologie, ci trebuie să facem un pas mai departe şi să vorbim despre fiinţa umană. Pentru că fiinţa umană este puţin mai complexă decât modul oarecum reducţionist abordat de ştiinţă în general. Şi, ca urmare a acestei abordări reducţioniste, s-a ajuns la o exacerbare a bolilor, a incapacităţii individului de a se adapta la noile cerinţe sociale. Iar acestea nu sunt o consecinţă a modificărilor genetice sau structurale. E un mecanism mult mai complex şi care implică psihicul omului. Componenta psihică şi ea, la rândul ei, este dependentă de structuri, de celule. Dar e ceva dincolo de...“, spune profesorul de fiziologie şi neuroştiinţe la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti. 

„Primul lucru pe care un individ trebuie să-l conştientizeze este rolul şi semnificaţia lui în societate. Omul trebuie să lupte pentru existenţa reţelei din care face parte pentru că trebuie să conştientizeze că o societate se construieşte prin dăruirea fiecăruia în parte“, explică prof. dr. Zăgrean.

„Înainte de a fi un bun practician, tânărul trebuie să fie un om, o fiinţă umană. Eu le spun studenţilor că nu trebuie să vorbim doar despre fiziologia umană, ci trebuie să mergem mai departe, să vorbim despre fiinţa umană. Ca urmare a acestui reducţionism, tinerii nu se pot adapta la noile tendinţe, e un mecanism mult mai complex, care implică componenta psihică“, completează el.

Pregătirea profesională a actualilor dascăli nu este văzută cu ochi buni de către Preşedintele Societăţii Naţionale de Neuroştinţe, din moment ce lipsa interesului nu duce la rezultate educaţionale favorabile. „Înainte de toate omul are nevoie să înveţe despre funcţia lui în societate, pentru că acest lucru s-a pierdut pe drum. Deficienţa semnificativă a educaţiei, din punct de vedere practic, este o superficializare a învăţăturii, de a se învăţa pe deasupra, pe din afară, cum se zice. O primă cauză este lipsa calităţii educatorilor, apoi lipsa de interes, oamenii îşi dau seama că fac o chestiune formală, care nu se mai încadrează în vechiul proverb „ai carte, ai parte”, dar acum se duce o campanie prin care nu se mai arată că, dacă ai carte, nu mai ai parte“, afirmă prof. dr. Leon Zăgrean.

Cunoaşterea, factorul care zideşte fiinţa umană

Cunoaşterea a evoluat odată cu organizarea materiei vii. Este o cunoaştere pe care orice individ o dobândeşte în raport cu ceea ce are în jur, într-o măsură mai mult sau mai puţin conştientă. Ideea este să putem să realizăm un fir al cunoaşterii tot mai consistent. Cunoaşterea fiecăruia se bazează şi pe conexiunea a ceea ce ştiam înainte, dar şi cu ajutorul celor din jur.

Diferenţa din punct de vedere genetic între indivizi este mult sub 1%. Factorul cel mai important care zideşte fiinţa umană este cunoaşterea. Dacă nu este dirijată într-un mod sănătos în familie, la şcoală, pe stradă, nu se poate ajunge la ceva ce este în consonanţă cu legile Universului. Înţelegerea legilor Universului înseamnă a da consistenţă fiinţei şi societăţii umane.

Agresivitatea din rândul copiilor ma îngrijorează, pentru că produce o mişcare de tip browniană, care riscă să destabilizeze societatea. De ce credeţi că majoritatea credinţelor au ca element central iubirea? Pentru că nu se poate construi o structură dacă nu există o relaţie de coeziune, iar la nivel uman, acest lucru este binecuvântat cu conştiinţa.

Viitorul evoluţiei comportamentale este incert pentru prof. dr. Zăgrean, având, din punctul său de vedere, două direcţii de dezvoltare. „Acum, ne aflăm spre sfârşitul unei erori comportamentale. Fie ne îndreptăm spre animalizare, fie spre robotizare. Nu exclud niciuna dintre posibilităţi.“

Efectul stării psihice a mamei asupra fătului

Dezvoltarea ulterioară a copilului depinde şi de starea în care mama se află. Hormonii eliberaţi de mamă, în timpul sarcinii, pot să afecteze evoluţia micuţului. „Anumiţi factori din perioada de dinainte de naştere pot să influenţeze dezvoltarea copilului. Cel mai important factor este cel de echilibru psihic al mamei. În acest moment, accept ideea că starea psihică a mamei poate să influenţeze evoluţia ulterioară a copilului. În anumite situaţii de stres, se pot elibera hormoni cu efect asupra copilului. Sistemul endocrin al copilului este influenţat cu cel al mamei, o serie de hormoni pot să treacă de la mamă la copil. Apoi, substanţele consumate de mamă în timpul sarcinii pot să aibă efect“, este de părere acesta.

Lipsa obligativităţii suscită curiozitatea copiilor

Foarte mulţi copii sunt obişnuiţi să înveţe „pe de rost“ pentru a fi siguri că au priceput lecţia. Acestă constrângere este văzută ca un factor de constrângere de către Preşedintele Societăţii Române de Neuroştiinţe. „Cred că cel mai frumos mediu de dezvoltare al educaţiei ar fi reducerea la minim a obligativităţii. Ideal este să găseşti pârghii prin care să susciţi curiozitatea învăţăceilor, nu să fie obligaţi să înveţe. Învăţătura mecanică este periculoasă din toate punctele de vedere. Dascălii trebuie să fie convinşi de importanţa cunoaşterii. Creierul este receptiv, dar trebuie să fii atent ce îi dai.“

Sistemul electronic informaţional actual este la un nivel cum nu a mai fost. Dar poate creierul uman să se compare cu un calculator? Diferenţa între calculator şi creierul uman este cea care ne dă bucuria de a fi. Din punct de vedere cantitativ, în mod cert, calculatoare vor avea o bază de date infinită, dar nu vor fi în stare să facă o poezie pentru că acea bază de date este este „nevie“. Numai creierul uman poate să dea semnificaţie. Instrumentele electronice trebuie să le privim ca unelte întru dobândirea cunoaşterii, dar ne rămâne nouă să facem conexiunile între informaţii. 

Din secretele dezvoltării creierului cu prof. dr. Leon Zăgrean 

„Creierul copiilor nu este vulnerabil, ci este sensibil“

Plăcerile simple ale vieţii, cum ar fi cititul unei cărţi sau descoperirea naturii, sunt din ce în ce mai mult ignoare de către copiile zilelor noastre. Principalul motiv pare să fie timpul excesiv petrecut în „lumea virtuală“.

„Pentru mine era o bucurie să cumpăr cărţi, una dintre primele cărţi pe care le-am cumpărat şi care m-a ajutat la admitere a fost despre sânge. Acum, majoritatea copiilor nu mai descoperă natura, esenţa noastră, preferă jocurile virtuale. În loc să descopere relaţia omului cu natura, el merge spre ceea ce este mai tentant la nivelul obiceiurilor lui. Creierul copiilor nu este vulnerabil, ci este sensibil. Copiii au ajuns să-şi piardă până şi orientarea în mediul real, lucru care trebuie să dea de gândit, din cauza timpul petrecut în mediul virtual“, spune prof. dr. Leon Zăgrean.

Utilizat aşa cum trebuie, beneficiile calculatorului sunt de necontestat. Dar timpul perecut  de către cei mici în faţa acestuia poate să ducă la altererarea comportamentului. În schimb, instrumentele electronice ar trebui să fie privite ca viitoare mijloace de a învăţa, din moment ce educaţia instituţională va fi transferată în mediul digital, este de părere acesta.

„Treptat se va produce o deplasare educaţiei instituţionale spre cea de tip privat, la domiciliu. Manualele digitale vor deveni un lucru care se va înstăpâni în timp. Copiii de astăzi au o deschidere mai mare, o capacitate mai mare de a înţelege lucrurile, aspect care poate să fie transmis şi pe cale genetică. Experienţa este cheia de boltă a cunoaşterii, nu numai a indivizilor din prezent, ci a celor din trecut, care au asigurat un bagaj genetic şi de informaţii“, încheie prof. dr. Leon Zăgrean.

Pe aceeaşi temă

Suntem manipulaţi ce să cumpărăm. Prof. dr. Leon Zăgrean, neurocercetător: „În societatea actuală domină creierul subuman“

Creierul uman are trei componente, spune românul care a adus domeniul Neuroştiinţe în ţară: una comună inclusiv reptilelor, una mai evoluată, instinctuală, la nivelul mamiferelor şi una specifică fiinţei umane. În ultima vreme, se exploatează cel mai mult latura instinctuală

Testele de inteligenţă îţi menţin creierul activ şi sănătos

Ceea ce nu folosim se pierde. Acelaşi principiu este valabil şi în privinţa creierului, spun neurocercetătorii. De aceea, ei ne sfătuiesc să ne stimulăm zilnic capacităţile cognitive prin căutarea de soluţii noi, dar şi prin folosirea unor teste de inteligenţă.

Creierul are nevoie de bariere împotriva răului. Cum îl poţi proteja la orice vârstă

Lectura ziarelor şi cărţilor adevărate, nu virtuale, timpul liber petrecut în natură, cu oameni pozitivi, dar şi alimentaţia în cele mai liniştite momente ale zilei fac creierul mai rezistent la asaltul informaţional al lumii moderne.