Cazurile de infecție cu hantavirus în Argentina aproape s-au dublat de anul trecut. Experții le pun pe seama schimbărilor climatice

Cazurile de infecție cu hantavirus din Argentina aproape s-au dublat în ultimul an, țara înregistrând 32 de decese și cel mai mare număr de infectări din 2018 încoace, relatează CNN. Experții pun această creștere a numărului de cazuri pe seama schimbărilor climatice și a distrugerii habitatelor naturale, boala fiind cauzată de obicei de expunerea la urina sau fecalele rozătoarelor infectate.

Autoritățile argentiniene încearcă să refacă traseul unui cuplu de turiști care a călătorit în mai multe zone din țară și s-au aflat la bordul navei de croazieră MV Hondius, unde a izbucnit un focar de hantavirus. Vasul a plecat din portul Ushuaia, în sudul Argentinei, pe 1 aprilie și se îndreaptă în prezent spre Insulele Canare. Nava este așteptată să ajungă în portul industrial Granadilla din Tenerife duminică dimineață, 10 mai.

În actualul sezon epidemiologic, care a început în iunie 2025, s-au înregistrat deja 101 cazuri confirmate de hantavirus, potrivit Ministerului Sănătății din Argentina, comparativ cu doar 57 în aceeași perioadă a anului trecut.

Țara nu doar că a înregistrat un număr neobișnuit de mare de cazuri în acest an, dar a raportat și una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate din ultimii ani, numărul deceselor fiind cu 10 puncte procentuale mai mare decât anul trecut.

Iar aceste cifre nu includ focarul izbucnit la bordul navei MV Hondius, a cărui origine este încă necunoscută.

În Ushuaia nu au mai fost raportate cazuri de hantavirus în ultimele decenii, potrivit ministerului, însă virusul este endemic în alte regiuni ale Argentinei.

Autoritățile suspectează că cei doi turiști au vizitat mai multe zone ale țării, traversând de mai multe ori granița cu Chile și ajungând inclusiv în Uruguay, înainte de a se îmbarca pe vasul de croazieră.

Patru regiuni geografice din Argentina sunt considerate istoric zone cu risc ridicat de infectare: nord-vestul țării, în provinciile Salta, Jujuy și Tucumán; nord-estul, în care se află Misiones, Formosa și Chaco; regiunea centrală - Buenos Aires, Santa Fe și Entre Ríos; precum și sudul, în Neuquén, Río Negro și Chubut.

Cuplul olandez decedat ar fi vizitat atât Misiones, cât și Neuquén.

Ani de-a rândul, hantavirusul a fost asociat în Argentina cu Patagonia, după focarul mortal din 2018, care a ucis 11 persoane și a provocat zeci de infectări.

În acest sezon însă, cele mai multe cazuri au fost raportate în regiunea centrală a țării, provincia Buenos Aires înregistrând cele mai multe infectări, 42 la număr.

Focarul de pe navă a fost asociat cu tulpina Andes a hantavirusului, o formă rară, dar potențial severă a virusului, care în unele cazuri se poate transmite între oameni prin contact apropiat.

Schimbările climatice, un posibil factor

În Argentina, hantavirusul apare de obicei în zone rurale și periurbane, în apropierea culturilor agricole, a vegetației înalte, a umidității sau în climate subtropicale.

Experții cred însă că degradarea mediului provocată de schimbările climatice și activitatea umană contribuie la răspândirea virusului, permițând rozătoarelor care îl transmit să se adapteze și să se înmulțească în noi zone.

„Creșterea interacțiunii dintre oameni și mediile sălbatice, distrugerea habitatelor, dezvoltarea unor mici zone urbane în regiunile rurale și efectele schimbărilor climatice contribuie la apariția cazurilor în afara zonelor considerate istoric endemice”, a transmis Ministerul argentinian al Sănătății.

Fenomenele meteorologice extreme, precum seceta și episoadele de ploi intense din ultimii ani, alimentează de asemenea această tendință, spun specialiștii.

Creșterea temperaturilor produce schimbări în ecosistem care influențează prezența șoarecelui cu coadă lungă, principalul purtător al virusului în Argentina și Chile.

„Aceste rozătoare se adaptează mai bine schimbărilor climatice, ceea ce ar putea explica numărul mai mare de cazuri pe care îl vedem acum”, a declarat Eduardo López, specialist în boli infecțioase și consilier al guvernului argentinian în timpul pandemiei de COVID-19.

Incendiile de vegetație au determinat atât oamenii, cât și animalele sălbatice să se mute în alte zone, crescând riscul de transmitere, a explicat Roberto Debbag, vicepreședinte al Societății Latino-Americane de Vaccinologie. Potrivit acestuia, și tendințele din turism au avut un rol.

„Oricine merge într-o zonă de risc pentru turism, dacă aceasta nu este curățată de vegetație densă, se expune unui pericol foarte mare”, a spus Debbag.

Ministerul Sănătății a anunțat că echipe tehnice vor merge la Ushuaia, în provincia Tierra del Fuego, pentru a captura și analiza rozătoare din zonele asociate traseului cuplului olandez despre care se crede că a fost expus virusului.

Totuși, Juan Petrina, directorul de epidemiologie din Tierra del Fuego, a spus că „datele nu se potrivesc pentru ca infectarea să fi avut loc aici”, invocând documentele de aeroport și cele privind plecarea navei, care arată că cei doi s-au aflat în Tierra del Fuego doar între 29 martie și 1 aprilie.

El a respins drept „zvon” și informația potrivit căreia cuplul ar fi vizitat o groapă de gunoi din Ushuaia înainte de îmbarcare.

Comparații cu pandemia de COVID-19

În paralel, focarul de pe nava MV Hondius a alimentat temerile privind apariția unei noi pandemii, în condițiile în care la bord se află pasageri din mai multe țări.

„Înțeleg de ce oamenii fac această comparație”, a declarat Charlotte Hammer, profesor asistent în domeniul securității sanitare și bolilor infecțioase la University of Cambridge.

„Avem încă memoria colectivă a COVID-19, dar dacă analizăm virusul și boala, vorbim despre ceva foarte diferit”, a explicat ea.

Hammer a precizat că fiecare tulpină de hantavirus este asociată cu anumite populații de rozătoare, iar tulpina identificată pe vas este varianta Andes, care se transmite în mod normal doar prin contact foarte apropiat cu o rozătoare infectată.

Ea a adăugat că transmiterea între oameni este limitată, fiind necesar un contact apropiat și prelungit pentru infectare.

„O navă de croazieră este, din păcate, unul dintre acele locuri unde oamenii petrec mult timp împreună, în spații relativ mici”, a spus profesoara.

„Dar acestea nu sunt condițiile pe care le întâlnim în mod normal”, a explicat ea, subliniind că virusul nu poate fi transmis doar trecând pe lângă o persoană infectată.

Într-un gest neobișnuit, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a publicat sâmbătă pe platforma X o scrisoare adresată direct locuitorilor din Tenerife, unde nava urmează să ajungă duminică.

„Știu că sunteți îngrijorați”, a scris acesta. „Știu că atunci când auziți cuvântul ‘focar’ și vedeți o navă îndreptându-se spre țărmurile voastre, revin amintiri pe care niciunul dintre noi nu le-a depășit complet.”

„Dar trebuie să mă auziți clar: aceasta nu este o nouă COVID-19.”

El a subliniat că riscul de transmitere rămâne scăzut, deoarece „nu există pasageri simptomatici” la bordul navei.