Atacul la adresa biodiversităţii vine pe calea bioterorismului
0Ce ar putea fi mai distrugător decât un război convenţional? Se prea poate ca bioterorismul să fie răspunsul, iar acesta a crescut în importanţă pe măsură ce s-au dezvoltat bioarmele.
Bioarmele au capacitatea de a declanşa epidemii în largi segmente de populaţie şi acestea se pot răspândi departe de focarul iniţial. Pe de altă parte, în prezent, există arme biologice cu ajutorul cărora se pot executa atacuri asupra unui întreg ecosistem, notează „Ştiinţă şi tehnică“.
Cât despre biodiversitate, aceasta reuneşte toate formele de viaţă, diferite din punct de vedere genetic, ca şi ecosistemele corelate cu acestea. Altfel spus, ea include întreaga variabilitate biologică: genuri, specii, habitate şi ecosisteme.
Intervalul 2011-2020 a fost declarat de ONU Deceniul Biodiversităţii. Unul dintre actele importante ale societăţii moderne este Convenţia asupra Biodiversităţii, elaborată la Rio de Janeiro. Documentul consfinţeşte, printre altele, faptul că una dintre exigenţele pe care le presupun conservarea şi protejarea diveristăţii biologice rezidă în cercetarea şi prevenirea factorilor cu impact distrugător asupra biodiversităţii.
Unul dintre aceşti factori ar putea fi şi un posibil eveniment bioterorist, care ar putea distruge într-un timp extrem de scurt specii de plante şi animale, culturi şi chiar popoare, fără posibilitatea unei intervenţii în timp util. Istoria conflictelor armate a consemnat deja atacuri pe scară largă împotriva unor ecosisteme întregi. Un caz a fost cel al erbicidului, cunoscut sub numele Agent Orange şi folosit pe scară largă de către armata americană.
Mai multe detalii despre biodiversitate şi bioterorism găseşti pe site-ul „Ştiinţă şi tehnică“.