A ajuns omul pe Lună sau NASA a minţit întreaga omenire? Noile imagini publicate de agenţie oferă un răspuns
0A ajuns sau n-a ajuns omul pe Lună? Această teorie a conspiraţie există încă din iulie 1969 când se presupune că NASA a pus primii astronauţi pe Lună.
În iulie 1969, Neil Armstrong devenea primul om care păşea pe Lună. De atunci a pornit o teorie a conspiraţie care venea să conteste reuşita omului şi reuşita americanilor. Totuşi, agenţia spaţială americană n-a reuşit să pună un om pe Lună din prima, a avut nevoie de câteva misiuni de cercetare, de orbitare în jurul satelitului.
Mai nou, publică online imaginile pe care toate aceste misiuni Apollo le-au returnat. Sunt peste 17 mii de cadre cu Luna, cu echipamentele NASA, cu Pământul - una dintre ele ajunsă una dintre cele mai cunoscute imagini ale secolului XX, iar toate astea de-a lungul a 13 misiuni. Toate fotografiile au fost realizate cu camere Hasselblad, pe film.
În timpul misiunii Apollo 4, astronauţii au realizat circa 700 de poze cu Pământul. Aceste fotografii, din timpul misiunilor NASA, au ajuns în diverse medii iconice, fie că au fost utilizate în documentare, fie că au ajuns să reprezinte ideea de ieşire în spaţiu, de explorare a acestuia. Programul Apollo a fost primul de o asemenea întindere şi a marcat tot felul de premiere, cum ar fi prima imagine cu răsăritul pe Pământul văzut din spaţiu, prima imagine cu o sondă în spaţiu sau studiul norilor din spaţiu.
Foto
Când Iuri Gagarin a ieşit în spaţiu, fiind primul om care a reuşit asta, din anumite surse au rămas cuvintele: „Eu nu văd niciun Dumnezeu aici“. În înregistrarea oficială nu apar, dar la acea vreme el era cosmonautul URSS, o uniune care nu avea o relaţie tocmai bună cu religia. Cam pe acelaşi tipar, despre NASA a rămas mitul că n-ar fi ajuns pe Lună şi totul a fost regizat în hangarele americane.
Într-adevăr, cu puţine dovezi, folosind doar câteva poze şi înregistrări audio sau video care nu prezintă întreaga imagine, e uşor să speculezi că n-a ajuns pe Lună, că n-a ajuns în spaţiu chiar. Unii dintre contestatari s-au folosit de faptul că în jurul Pământului este o centură de radiaţii, centura Van Allen, iar oamenii ar muri, dacă ar trece prin ea. Studii ulterioare au arătat însă că astronauţii n-au fost lipsiţi de probleme provocate de radiaţii, dar la acea vreme agenţiile spaţiale (americane şi sovietice) au riscat.
Mesajul transmis de pe Apollo 8, prima misiune de orbitare în jurul Lunii, transmis în Ajunul Crăciunului.
Finalul Apollo
Programul de explorare a Lunii a fost unul dintre planurile mari ale lui Kennedy, preşedintele asasinat în 1963. Şi, într-adevăr, primul om a ajuns pe satelit până în 1970, cât acordase el timp, dar la putere venise Nixon şi instituţiile financiare ale SUA doreau să reducă cheltuielile cu programul NASA.
Pe acest fond, sovieticii susţineau că e mai ieftin, mai sigur şi mai eficient să explorezi Luna cu roboţi. Totuşi, programul Apollo a mai prins câţiva ani de existenţă. În 1971, Apollo 15 avea să aducă cea mai lungă misiune: trei zile de explorare lunară şi un rover pentru asistenţă. Apollo 17, în decembrie 1972, avea însă să fie ultima misiune. În total, NASA a ajuns de şase ori cu oameni pe Lună. Recent, China şi-a trimis primul rover pe satelitul Pământului.
Teoriile conspiraţiei sunt mereu interesante prin modul în care contestă cvasi-certitudini, dar colecţia foto publicată recent de către NASA dovedeşte contrariul acesteia privind aterizarea pe Lună şi ieşirile în spaţiu. Desigur, se poate ca agenţia să fi investit ultima jumătate de secol pentru a prelucra imaginile, dacă teoria are nevoie de o continuare.