Puterea gândirii negative. Care sunt laturile ei pozitive

Pesimismul ne poate distruge sănătatea, relaţiile şi cariera, spun medicii şi psihologii, iar mulţi dintre ei ne îndeamnă să dobândim o atitudine pozitivă dacă vrem să atingem fericirea. Pesimismul are însă şi beneficii. O spun filozofii lumii antice şi psihologii lumii moderne.

 Nu poţi avea o viaţă echilibrată dacă nu priveşti cu încredere oamenii şi viitorul, deducem dintr-o sumedenie de studii care au analizat impactul pesimismului asupra stării de bine. Că sănătatea are de suferit de pe urma gândirii negative este un lucru dovedit şi cât se poate de clar. Pesimiştii sunt mai predispuşi la depresie şi anxietate, iar starea lor generală de sănătatea este mai proastă decât cea a optimiştilor.

Dacă vrei să fii sănătos şi fericit, ar trebui să înveţi să vezi jumătatea plină a paharului, sfătuiesc medicii şi psihologii. La şase decenii de la apariţia faimoasei cărţi „Puterea gândirii pozitive“, a dr. Norman Vincent Peale – cel care a popularizat beneficiile optimismului, cercetările dezvăluie şi aspectele benefice ale pesimismului. 

Predispoziţia de a vedea totul într-o lumină sumbră nu este complet dăunătoare, potrivit unui articol apărut recent în publicaţia „Wall Street Journal“. Adepţii stoicismului, curent filozofic în Grecia şi în Roma Antică erau de părere că cel mai bun mod de a privi un viitor nesigur este de a imagina nu scenariile cele mai optimiste, ci pe acelea pesimiste. Filozofii lumii antice au dat şi un nume acestei tehnici: „premeditarea relelor“.

Optimismul, sursă de anxietate

Psihologul american Julie Norem, care popularizează puterea gândirii negative, spune că un număr foarte mare de oameni aplică în mod inconştient această tehnică, pe care ea a denumit-o „pesimism defensiv“. Gândirea pozitivă presupune ca o persoană să se convingă pe sine că lucrurile vor evolua în direcţia bună. Dar aceasta înseamnă totodată că, în situaţia în care aşteptările nu ne vor fi împlinite, avem toate şansele să devenim anxioşi. În schimb, dacă proiectăm scenarii negative, iar acestea se adeveresc, nu avem motive de încordare şi de nelinişte, pentru că am anticipat finalul defavorabil.

Saras Sarasvathy, profesor de administrarea afacerilor la Universitatea Virginia din SUA spune că o gândire mai pesimistă aduce şi beneficii financiare. Ea a intervievat pentru un proiecti 45 de antreprenori de succes. Strategia lor era nu de a întocmi planuri de afaceri sau de a efectua cercetări de piaţă, ci de a se gândi la toate scenariile negative posibile. În loc să se gândească la profiturile uriaşe pe care le-ar fi putut aduce o afacere, ei preferau să se gândească la eventualele pierderi. Doar dacă acestea erau acceptabile, ei mergeau mai departe cu afacerea.

Pesimiştii au o memorie mai bună

Obiceiul de a privi partea goală a paharului are alte câteva beneficii deloc de ignorat, după cum reiese dintr-un studiu publicat în anul 2009 de cercetătorii Universităţii din New South Wales, din Australia. În cercetarea sa, pe care a numit-o „Gândeşte pesimist!“, profesorul de psihologie Joseph Forgas spunea că „atâta vreme cât sunt moderate, gândirea negativă şi tristeţea au câteva avantaje în situaţia în care ne confruntăm cu probleme care necesită vigilenţă, concentrare şi atenţie sporită“. Din studiul citat de publicaţia „New York Post“ reiese că pesimiştii reţin mai bine detaliile, au o memorie vizuală mai bună, nu trag concluzii pripite şi sunt mai puţin naivi decât optimiştii. De asemenea, au abilităţi de comunicare mai bune şi sunt mai convingători decât cei care văd mai degrabă partea plină a paharului.

Cât de utile sunt, în aceste condiţii, tehnicile de gândire pozitivă atât de promovate în cărţile motivaţionale? Profesorul Forgas oferă poate cel mai bun răspuns: „Realismul prudent este probabil o reţetă mai bună a succesului în viaţă, comparativ cu anevoioasa căutare a gândirii pozitive, care, prin definiţie, distorsionează realitatea“.