Prima lege antialcool din România. Ce pedepse primeau beţivii la 1900

Băutura, la români, are o lungă tradiţie. De fapt, începe mult mai devreme, încă din vremea dacilor, mari cosumatori de vin, cărora Burebista le-a impus abstinenţa. A continuat, de-a lungul vremii, cu ospeţe mari şi mici la curţile boiereşti şi domneşti sau în bătăturile ţăranilor. La începutul sfârşitul anilor 1900, însă, a fost adoptată o lege care reglementa vânzarea şi consumul de alcool.

În 1877 a fost fondată Liga antialcoolică, din care făceau parte personalităţi precum istoricul A.D. Xenopol, Spiru Haret, doctorul Mina Minovici şi generalii Lahovary şi Budişteanu. Una dintre măsurile concrete luate de aceştia a fost înlocuirea rachiului sau ţuicii din meniul trupelor armate cu ceai şi cafea.

Totuşi, luptătorii mişcării antialcoolice credeau că eforturile lor sunt în zadar dacă nu se va emite şi o lege care să reglemeteze acest viciu. Aşa că o propunere pentru "înfrângerea beţiei" a fost depusă la Cameră în 1908, iar actul normativ a fost aprobat rapid.

Află aici care erau prevederile primei legi antialcool din România, ce pedepse drastice primeau beţivii şi crârciumarii.