Oierul din Jina, vedetă la BBC: balada ciobanului Ghiţă i-a cucerit şi pe englezi
0„Balada ciobanului român“ se intitulează un articol amplu dedicat de BBC News oierului Ghiţă din Jina, devenit celebru după ce a apărut într-o campanie publicitară lansată de o companie de telefonie mobilă, dar şi istoriei transhumanţei
„Ciobanii ocupă un loc aparte în istoria şi cultura României, iar modul lor de viaţă nu s-a schimbat prea mult de-a lungul secolelor, până acum“, scrie Caroline Juler în reportajul care îl are ca punct de pornire pe Ghiţă Dănuleţiu, devenit o adevărată vedetă naţională, mai nou şi internaţională, sub numele de Ghiţă Ciobanul. „Reţelele sociale l-au transformat, cel puţin pe unul dintre ei (Ghiţă –nr.), într-o celebritate“, se arată în articolul BBC.
Corespondentul postului naţional de radio şi de televiziune din Marea Britanie descrie importanţa baladei Mioriţa (The Ballad of the Little Sheep) în devenirea poporului român, precizând că povestirea populară este considerată adesea „o metaforă pentru Creştinătate, un mod de a descrie curajul lui Hristos de a întoarce şi celălalt obraz“, precum şi „oglindirea experienţelor poporului român, care a îndurat nenumărate invazii, ocupaţii şi umilinţe fără a-şi pierde identitatea.“
De asemenea, jurnalistul BBC menţionează importanţa rolului jucat de ciobanii din Transilvania în mişcarea naţionalistă din secolul 19, adevăraţi pionieri care şi-au adus aportul la unificarea României. Interesantă pentru englezi a fost şi legenda ciobanului care i-a cerut lui Ceauşescu permisiunea să-şi cumpere elicopter pentru a ţine mai bine evidenţa turmelor şi a le supraveghea, dar că cererea nu a fost acceptată, povestire menită să scoată în evidenţă că ciobanii au avut dintotdeauna o situaţie materială deosebită.
În reportajul BBC este pomenit un anumit Mister B, cel mai probabil referitor la Gigi Becali, identificat fără a fi numit drept oierul care a cerut să-şi ia elicopter. Mister B este prezentat ca fiind de loc din Poiana Sibiului, zonă recunoscută pentru cei mai înstăriţi ciobani din România, dar alte legende româneşti vorbesc despre Constantin „Dinică“ Maniţiu, supranumit şi „Boierul munţilor“, care a făcut un astfel de gest.
Poiana este faimoasă şi pentru alte motive, mulţi dintre ciobanii din zonă şi-au construit proprietăţi luxoase într-o vreme în care cei mai mulţi oameni erau nevoiţi să stea la cozi pentru a-şi cumpăra hrană şi îşi luminau casele cu becuri de 40 de waţi. Pentru că zonele de munte erau greu accesibile utilajelor, multe ferme din munţi au scăpat de colectivizare, iar bărbaţii şi femeile care se mutau acolo din zonele mai sărace de la câmpie, vorbeau despre faptul că mergeau în America, se accentuează cât de bine o duceau locuitorii înălţimilor în timpul comunismului, mai ales ciobanii, în comparaţie cu restul ţării.
Imaginea ciobanilor români este încă una arhaică, observă jurnalistul BBC. „Sunt îmbrăcaţi în mantii lungi din piei de oaie numite cojoc sau sarică. Haina miţoasă pe exterior ţine loc şi de pat, aşa că ciobanii nu glumesc atunci când îşi numesc mantia casă. Atunci când apucă să doarmă, o fac afară, pe orice fel de vreme. Bărbaţii angajaţi ca oieri câştigă 200 sau 300 de euro pe lună. Primesc, de asemenea, mese zilnice, haine de lucru şi bani de ţigări. Nu este o viaţă uşoară, dar dacă îi însoţeşti în drumul lor afli curând că ştiu să facă haz de necaz.“
Din CV-ul unui cioban priceput nu trebuie să lipsească anumite aptitudini, cruciale pentru munca sa, şi anume dedicare, încredere în propriile puteri şi să-i pese de cei din jur, se mai arată în articolul BBC.
Spune-i unui român că este „cioban“ şi sunt şanse mari să facă o faţă lungă şi să te întrebe dacă ai auzit despre controversatul politician, filantrop şi patron de club de fotbal care a fost prins cu afaceri imobiliare necurate. Dar această situaţie s-ar putea schimba. În luna august a anului trecut, o cunoscută companie de telefonie mobilă a demarat o campanie publicitară care a pus accentul pe oameni obişnuiţi care-şi văd de munca lor. Unul dintre ei a fost Ghiţă. Îmbrăcat în cojoc şi cu pălăria fără margine pe cap, de tipul gambetei (pălărie bărbătească din fetru tare, cu calota ovală şi borurile uşor răsfrânte sau melon), o altă piesă obligatorie în costumaţia de oier, stând lângă foc şi dansând cu oaia, Ghiţă Ciobanul a stârnit vâlvâ în România. La zece zile după ce compania de telefonie mobilă i-a făcut pagină pe Facebook, Ghiţă a adunat mai mult de 200.000 de Like-uri. După o lună, numărul s-a dublat, este relatată întâmplarea care l-a scos pe Ghiţă din anonimat.
„Înainte de a deveni vestit, Ghiţă a fost nevoit să-şi mute oile ilegal, în timpul nopţii, din cauza unei Românii care se urbanizează rapid, inclusiv în zonele rurale. Accidente şi chiar focuri de armă l-au costat viaţa a nenumărate oi şi câini. Poate că anul acesta, mulţumită celebrităţii recent dobândite, Ghiţă va fi mai norocos“, încheie jurnalistul povestea transhumanţei şi a ciobanului român transformat peste noapte într-un star.
Citeşte şi: