Lipoproteina(a), „amprenta” genetică a riscului cardiovascular. Dr. Elena Kosa, MedLife, explică de ce este important să o testăm și când devine un pericol pentru inimă
0Sezonul rece ascunde un risc medical major, statisticile confirmând o creștere alarmantă a urgențelor cardiace în această perioadă.
„Studiile epidemiologice arată o creștere clară a evenimentelor cardiovasculare acute în perioada sărbătorilor, cu un vârf al infarctelor și accidentelor vasculare la finalul lunii decembrie”, avertizează dr. Elena Luminița Kosa, Medic Șef Laborator MedLife Timișoara. Potrivit specialistei, această vulnerabilitate este alimentată de un „cocktail” periculos: temperaturile scăzute, excesele alimentare și alcoolice, dar și neglijarea tratamentelor cronice.
Luna în care inima „obosește” este în general ultima din an, potrivit unui studiu publicat în prestigioasa revistă British Medical Journal. Acesta confirmă că există un „vârf” periculos de Crăciun și Anul Nou. Cercetătorii au analizat peste 280.000 de cazuri de infarct miocardic și au constatat că riscul crește cu 37% în ajunul Crăciunului. Factorii incriminați includ stresul emoțional, consumul de alcool și mâncarea bogată în grăsimi.
„La sfârșit de an, se observă o creștere a numărului de pacienți care se adresează laboratoarelor ca urmare a exceselor alimentare. Cel mai des observăm creșteri ale glicemiei, în special la persoanele cu diabet sau prediabet, precum și valori mai mari ale trigliceridelor și colesterolului total. De asemenea, pot apărea modificări ușoare ale enzimelor hepatice, mai ales în contextul consumului de alcool, precum și creșteri tranzitorii ale acidului uric”, a spus dr. Elena Luminița Kosa, medic primar medicină de laborator. Mai rar, apar modificări minore ale funcției pancreatice și acestea sunt, în majoritatea cazurilor temporare.
„În perioada sărbătorilor nu este recomandată evaluarea completă a statusului metabolic deoarece excesele alimentare, consumul de alcool, reducerea activității fizice și oboseala pot influența semnificativ rezultatele analizelor. Diagnosticele importante, precum dislipidemiile, este preferat să fie stabilite după această perioadă”, a afirmat dr. Elena Kosa, care a explicat că pentru un diagnostic corect, analizele ar trebui repetate la 2-4 săptămâni după reluarea unui stil de viață normal.
Lipoproteina(a): Factorul de risc pe care dieta nu îl poate învinge
Uneori, analizele de rutină nu sunt suficiente, fiind necesare și alte investigații. Lipoproteina(a) este „amprenta” genetică a riscului cardiovascular și este una dintre cele mai importante analize pentru sănătatea inimii. „Deși seamănă cu celebrul colesterol „rău” (LDL), ea are o particularitate redutabilă: nivelul său este determinat genetic și nu este influențat de dietă, activitate fizică sau tratamentul hipolipemiant actual. Lipoproteina (a), descrisă pentru prima dată în 1963 de geneticianul Kare Berg, este o particulă sintetizată hepatic, formată dintr-un nucleu de tip LDL la care se adaugă apolipoproteina (a). Numeroase studii au demonstrat rolul său aterogen, trombogen și proinflamator, fiind asociată independent cu riscul cardiovascular. Este un test tot mai des solicitat de medicii cardiologi”, a explicat medicul de laborator.
Societatea Europeană de Ateroscleroză (EAS) și-a actualizat încă din 2022 dovezile privind rolul lipoproteinei(a) în boala cardiovasculară aterosclerotică (ASCVD) și stenoza valvulară aortică, oferind îndrumări clinice pentru testarea și tratarea nivelurilor ridicate de Lp(a), dar și pentru includerea acesteia în evaluarea riscului global.
Cine ar trebui să își facă acest test obligatoriu?
- Cei cu istoric familial de evenimente cardiovasculare la vârstă tânără;
- Pacienții cu valori ale LDL colesterolului ≥190 mg/dL;
- Persoanele care au suferit proceduri de revascularizare coronariană.
„Există pacienți cu valori normale ale LDL care dezvoltă boală cardiovasculară precoce, având ca singur factor de risc identificabil Lipoproteina(a) crescută. Riscul este maxim atunci când coexistă valori crescute ale Lipoproteinei(a), cât și ale LDL-colesterolului”, a atras atenția dr. Kosa.
Vestea bună? Este nevoie de o singură determinare pe parcursul vieții, deoarece nivelul rămâne constant, fiind scris în codul nostru genetic. O valoare mai mare de 50 mg/dL este deja asociată cu un risc crescut.
Majoritatea pacienților cu Lipoproteina (a) crescută sunt asimptomatici până la apariția unui eveniment cardiovascular major. „Dozarea Lipoproteinei (a) nu este recomandată ca analiză de rutină. Recomandarea aparține medicului clinician, în urma consultului”, a explicat dr. Kosa.
Putem preveni destinul scris în gene?
Deși valoarea Lipoproteinei(a) nu poate fi redusă prin stil de viață, riscul global poate fi diminuat drastic. „În situația existenței unei valori crescute pentru Lipoproteina(a), să ținem sub control ceilalți factori de risc, cei pe care îi putem influența”, e de părere medicul de laborator. Aceasta înseamnă un control riguros al tensiunii arteriale, glicemiei, greutății și renunțarea la fumat.
Dr. Elena Kosa subliniază că testarea genetică nu este doar un trend medical, ci o unealtă de prevenție reală. „Testarea genetică cardiovasculară este recomandată în special persoanelor cu antecedente familiale sugestive (stop cardiac inexplicabil, eveniment aortic subit, boli cardiovasculare severe apărute la vârste tinere), pacienților cu cardiopatii sau aritmii apărute precoce, celor cu hipercolesterolemie severă sugestivă pentru o formă familială, precum și în anumite situații de tromboză apărută la vârstă tânără sau fără o cauză evidentă. De asemenea, testarea poate fi utilă pentru evaluarea riscului și managementul unei viitoare sarcini la pacienții cu afecțiuni cardiace ereditare sau boli genetice ale aortei. Indicația testării genetice și interpretarea rezultatelor trebuie realizate de medic, pe baza istoricului personal și familial, a examenului clinic și a investigațiilor cardiologice. Consilierea genetică este un plus atunci când este disponibilă. Identificarea precoce a unei predispoziții permite monitorizare atentă, screening familial și intervenții timpurii, contribuind astfel la prevenția reală a evenimentelor cardiovasculare severe”, a precizat dr. Elena Kosa.
Ce spune știința despre Lipoproteina(a)
Afirmațiile dr. Kosa privind controlul riguros al factorilor de risc sunt susținute de cel mai recent studiu internațional. Analiza CONNECT, publicată în JAMA Cardiology, demonstrează că pacienții care ating nivelurile țintă de LDL-colesterol prin terapie intensivă au un risc semnificativ mai mic de a dezvolta neoateroscleroză (formarea de noi plăci de grăsime în interiorul stenturilor).
Studiul a arătat că pacienții care nu au atins țintele de LDL-colesterol au avut un risc de 3 ori mai mare de eșec al stentului la 3 ani de la intervenție, dar și că menținerea unui nivel scăzut al colesterolului „rău” (în medie sub 50 mg/dL) este crucială pentru a preveni reapariția blocajelor.
Cu alte cuvinte, dacă descoperim o valoare crescută a Lipoproteinei(a), strategia este clară: trebuie să fim mult mai categorici cu restul factorilor pe care îi putem influența. În timp ce evaluarea anuală a stării de sănătate rămâne esențială pentru a nu lăsa nicio „verigă slabă” să treacă neobservată, mesajul medicului de laborator pentru toți românii este: „Iubiți-vă inima, aveți grija de ea!”.
Surse:
https://www.bmj.com/content/363/bmj.k4811
https://jamanetwork.com/journals/jamacardiology/article-abstract/2843037