Dr. Laura Claudia Toda, MedLife: „Un control simplu poate aduce claritate în bolile endocrine”

Endocrinologia este adesea asociată aproape exclusiv cu afecțiunile tiroidei. Dar, în realitate, această specialitate medicală este mult mai complexă. „În afara patologiilor tiroidiene, un endocrinolog se ocupă de afecțiuni ale glandelor suprarenale, hipofizei, tulburări de pubertate, disfuncții menstruale, sindrom de ovar polichistic, probleme de menopauză, tulburări de creștere și dezechilibre metabolice, inclusiv obezitate. Practic, orice ține de reglaj hormonal intră în această specialitate”, explică dr. Laura Claudia Toda, medic specialist endocrinolog la MedLife.

Legătura fină dintre hormoni și organism

Pentru dr. Laura Toda, endocrinologia a fost o alegere firească: „Endocrinologia mi-a plăcut pentru modul în care explică legătura fină dintre hormoni și funcționarea întregului organism. Mi s-a părut interesant cum un dezechilibru mic poate produce simptome atât de variate și cum, odată corectat, pacientul își poate recăpăta complet starea de bine.”

Această subtilitate a mecanismelor hormonale, care influențează de la metabolism la starea emoțională, o face o specialitate esențială pentru înțelegerea sănătății în ansamblu. „Bolile endocrine pot influența atât corpul, cât și psihicul: apar oboseala, schimbări de dispoziție, tulburări de concentrare, anxietate și modificări de greutate. Hormonii reglează aproape toate procesele organismului, de aceea dezechilibrele lor au impact global”, a spus medicul.

Tiroida este vedeta

Potrivit datelor Asociației Americane de Tiroidă, în jur de 20 de milioane de americani suferă de o afecțiune tiroidiană, iar 60% nu sunt conștienți de ea, fiind cazuri nediagnosticate. Mai mult, 12% dintre americani vor dezvolta o afecțiune tiroidiană la un moment dat în timpul vieții. Pe bătrânul continent, 6,71% dintre persoane sunt nediagnosticate, adică aproximativ jumătate din pacienții cu disfuncție tiroidiană în Europa. Prevalența totală a disfuncției tiroidiene (cazuri diagnosticate și nediagnosticate) la nivel european ajunge la 3,82% din populația studiată în privința disfuncției tiroidiene.

„Sunt cele mai frecvente motive de prezentare în cabinet”, a precizat dr. Toda, explicând că hipotiroidismul reprezintă o încetinire a tiroidei, cu oboseală, sensibilitate la frig și creștere în greutate, în timp ce hipertiroidismul este opusul — metabolism accelerat, palpitații, insomnie și scădere rapidă în greutate.

Afecțiunile tiroidiene apar mult mai des la femei, din cauza fluctuațiilor hormonale din pubertate, sarcină, perioada postpartum sau menopauză. La bărbați, bolile tiroidiene sunt mai rare, „dar cu simptomatologie mai zgomotoasă”.

„Cel mai des întâlnim cauze autoimune, precum Hashimoto sau Graves. Există și predispoziție genetică, iar factori precum stresul, infecțiile, deficitul de iod sau anumite medicamente pot contribui”, a mai spus endocrinologul.

Semnale de alarmă: când ar trebui să mergem la medic?

„Oboseala inexplicabilă, fluctuațiile rapide de greutate, palpitațiile, iritabilitatea, somnul neodihnitor, căderea accentuată a părului, pielea foarte uscată și dereglările menstruale sunt semnale importante,” a atras atenția dr. Toda. Oricare dintre aceste simptome justifică un consult endocrinologic.

Stresul, somnul și alimentația joacă un rol uriaș, de aceea acestea nu trebuie neglijate. „Stilul de viață este esențial. Stresul cronic poate destabiliza imunitatea și astfel apar și se agravează multe boli ale tiroidei,” a semnalat medicul.

Mituri frecvente: ce NU este adevărat despre tiroidă

 „Iodul este esențial pentru sinteza hormonilor tiroidieni. Totuși, atât lipsa, cât și excesul său pot crea dezechilibre” a ținut să precizeze medicul care recomandă un aport echilibrat, în special din alimentație și atrage atenția asupra suplimentelor fără indicație medicală. Un mit răspândit în rândul populației este că suplimentele cu iod pot rezolva orice disfuncție, o idee total greșită în opinia dr. Toda. Medicul are de-a face adesea cu pacienți care vin cu fel de fel de mituri precum: „orice nodul este periculos”, „tratamentul hormonal îngrașă” sau că „problemele tiroidiene se văd la analizele uzuale”.

Tratamentul hormonal: viața cu și după diagnostic

Endocrinologul adaugă totuși că pacienții cu tulburări tiroidiene sunt cei mai numeroși în cabinet, însă din ce în ce mai multe consultații sunt determinate de „Sindromul ovarelor polichistice-SOPC, simptome legate de stres cronic și tulburări din perioada menopauzei”. De asemenea, osteoporoza rămâne o patologie frecventă, mai ales la femeile aflate la menopauză.

„În afara bolilor tiroidiene, văd frecvent pacienți cu pubertate precoce sau întârziată, hiperparatiroidism primar și secundar, adenoame hipofizare care pot fi secretante de hormoni sau nesecretante, hipogonadism, adenoame suprarenaliene”, a spus medicul.

Ecografia performantă, analizele hormonale avansate și instrumentele digitale de monitorizare ajută medicul și fac de multe ori diferența. „Tehnologia a îmbunătățit masiv acuratețea diagnosticului… permit depistarea rapidă și adaptarea tratamentului la nevoile specifice ale fiecărui pacient.”

Vestea bună este că unele boli tiroidiene se pot vindeca complet, așa cum este cazul hipertiroidismului tratat adecvat. Altele, precum hipotiroidismul autoimun, necesită o gestionare pe termen lung. Important este faptul că, sub tratament, pacienții pot avea un stil de viață perfect normal.

„Tratamentul hormonal este, în general, ușor de urmat și permite pacienților să ducă o viață normală”, a spus dr. Toda. Odată stabilită doza corectă, energia, concentrarea și echilibrul emoțional se îmbunătățesc vizibil.

Mesajul medicului: nu ignorați semnalele!

Conform recomandărilor Asociației Americane a Tiroidei (ATA) și ale Asociației Americane a Endocrinologilor Clinicieni (AACE), screening-ul de rutină (testul TSH) este cel mai puternic susținut pentru următoarele grupuri de populație:

1.      Nou-născuți: Se recomandă screening-ul universal (imediat după naștere) pentru hipotiroidism congenital. Această măsură este vitală pentru prevenirea retardului mental ireversibil.

2.      Vârstnici: Se recomandă luarea în considerare a testării periodice (sau cel puțin o dată) începând cu vârsta de 60 de ani. Justificarea este prevalența crescută a disfuncției tiroidiene (în special hipotiroidismul subclinic) în rândul vârstnicilor, care poate duce la complicații cardiovasculare.

3.      Femei gravide și în faza de preconcepție: Screening-ul este esențial fie înainte de sarcină, fie în primul trimestru. Hormonii tiroidieni materni sunt cruciali pentru dezvoltarea neurologică a fătului.

4.      Persoane cu risc  crescut: Screening-ul periodic este recomandat pacienților care prezintă factori de risc, precum un istoric familial de boală tiroidiană sau alte boli autoimune asociate (de exemplu, diabet zaharat de tip 1).

Pentru cei care amână un control endocrinologic, dr. Toda are un sfat important: „Este mult mai ușor să previi decât să tratezi complicații apărute în timp. Un control simplu poate aduce claritate, liniște și soluții eficiente. Corpul ne trimite semnale, iar ignorarea lor nu le face să dispară.”

Surse

https://www.aace.com/patient-journey/thyroid

https://academic.oup.com/jcem/article-abstract/99/3/923/2537300

https://www.thyroid.org/thyroidguidelines/file/thy.2012.0205.pdf