Vremea e în mâinile noastre. Cum pot românii pasionați de fenomene meteo să sprijine cercetarea științifică
0Fenomenele meteo extreme sunt tot mai frecvente, iar cercetătorii români lansează un apel către public: pasionații de vreme pot contribui activ la dezvoltarea științei, trimițând filmulețe și poze pentru ca experții să poată construi o imagine mai precisă a schimbărilor climatice din România.
Oamenii de știință dau startul unei colaborări inedite cu întreaga populație, în special cu amatorii de fenomene meteo senzaționale care le filmează sau fotografiază și apoi le postează pe rețelele sociale. De data aceasta pasionații de natură dezlănțuită pot contribui efectiv la cercetarea științifică, spun specialiștii. Videoclipurile realizate de aceștia cu tornade, efecte ale grindinei sau chiar ale ploilor torențiale sunt solicitate de organizații specializate pentru a fi studiate și centralizate.
„Observațiile dumneavoastră ajung la oamenii de ştiinţă”
Apelul la solidaritatea științifică între societatea civilă și organizațiile de profil a fost lansat de Bogdan Antonescu, conferențiar la Facultatea de Fizică a Universității din București, dar și director adjunct la European Severe Storms Laboratory. Acesta a invitat, prin intermediul unei postări pe rețelele sociale, toți pasionații de fenomene meteorologice extreme să împărtășească experiența cu specialiștii. Mai ales în contextul apropierii sezonului furtunilor de la finele lui mai și până la mijlocul lunii iunie.
„Un apel acum la începutul sezonului furtunilor din România către cei pasionați de fenomene meteorologice extreme. Fiecare fotografie cu grindină de 2 cm, fiecare clip cu o tornadă (sau trombă marină), cu o ploaie torenţială sau cu vânt intens poate deveni o piesă din puzzle‑ul cercetării meteorologice din România și din Europa. Prin câteva clicuri pe site‑uri dedicate observațiile dumneavoastră ajung la oamenii de ştiinţă”, precizează Bogdan Antonescu.
Acesta a dat și câteva exemple de fenomene meteo care, raportate, ar ajuta comunitatea științifică. Este vorba despre grindină de mari dimensiuni (diametru ≥ 2 cm sau strat ≥ 2 cm), vânt intens (rafală măsurată ≥ 25 m/s ori pagube care indică viteze similare), ploaie torențială (≥ 25 mm în ≤ 30 min sau efecte majore cum ar fi străzi impracticabile, subsoluri inundate), dar și cele mai spectaculoase fenomene precum tornadele sau trombele marine. Sunt de preferat videoclipurile, cât mai bine realizate, inclusiv cu telefoanele mobile, dar și datele necesare, precum viteza vântului sau dimensiunea grindinei, de exemplu. Este necesară data și ora.
„Notează ora exactă şi verifică poziţia pe hartă înainte de a trimite observația. Măsoară diametrul căderilor de grindină, grosimea stratului de gheaţă, cantitatea de precipitaţii, viteza vântului dacă ai staţie. Fotografiază detaliile (rigla sau un obiect cu dimensiuni cunoscute lângă grindină, nivelul apei, pagube)”, adaugă Bogdan Antonescu.
În plus, este importantă și o descriere a impactului acelui fenomen meteo extrem asupra mediului și comunității. De exemplu, dacă a provocat pagube substanțiale, au fost drumuri închise sau întreruperi de curent.
Cum trebuie procedat și la ce folosesc
Specialistul român explică și unde și cum pot fi trimise materiale foto și video, plus observațiile necesare. Datele pot fi trimise către European Severe Weather Database (ESWD, https://www.eswd.eu) partea a European Severe Storms Laboratory (ESSL, essl.org), link direct: https://eswd.eu, dar și către Platforma Extreme Weather din cadrul proiectului REACTIVE parte a Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, link direct: https://reactive.infp.ro/events/.
„Intră pe linkul indicat mai sus - „Submit a report” – nu e nevoie de cont. Alege tipul fenomenului → selectează ţara şi localitatea Completează detaliile: data/ora (ideal în UTC), măsurători, descrierea pagubelor şi încarcă fotografii sau linkuri video. După trimitere, raportul apare imediat ca „non‑verified” şi trece prin procesul de evaluare”, explică Bogdan Antonescu.
Specialistul român spune că toate aceste date sunt foarte utile pentru oamenii de știință. Aceștia le centralizează și le studiază tocmai pentru a înțelege mai bine efectele acestor fenomene meteorologice extreme tot mai pregrante odată cu schimbările climatice.
„De ce contează rapoartele tale?Aceste date sunt esențiale atât pentru cercetare cât și pentru prognoze. ESWD conţine deja zeci de mii de evenimente, iar instituţii precum EUMETSAT sau ECMWF le folosesc pentru validarea produselor lor. Fiecare raport primeşte un nivel de QC (Quality Control); QC1 indică faptul că fenomenul a fost confirmat dintr‑o sursă de încredere. Este vorba și despre puterea comunităţii. Studii recente arată că observaţiile cetăţenilor completează reţelele oficiale şi au un impact mare în cercetarea și prognoză fenomenelor meteorolgice extreme”, spune Bogdan Antonescu.
Pentru cei care vor să contribuie în mod constant, cu observațiile lor privind aceste fenomene meteo, European Severe Storms Laboratory (Laboratorul de furtuni severe din Europa) există parteneriate cu rețelele locale de observatori sau cu observatori voluntari.