Ioan de la Prislop și Corneliu Sutaşul, sfinții pomeniți în ajunul Înălțării Sfintei Cruci
0Biserica Ortodoxă Română (BOR) îl prăznuiește în ajunul Înălțării Sfintei Cruci, pe Sfântul Ioan de la Prislop, sihastrul dat drept pildă de evlavie și rugăciune. Odată cu el, și pe Sfântul Corneliu Sutaşul.
Nu există surse precise legate de perioada în care a trăit Sfântul Ioan de la Prislop, dar se presupune că în doua jumătate a secolului al XV-lea sau în prima jumătate a veacului al XVI-lea.
Oamenii din ținutul Hațegului spun că un tânăr pe numele Ioan, din satul Silvașul de Sus, și-a părăsit casa părintească, și „s-a închinoviat” în obştea călugărilor de le Prislop, alături de care a dus o viaţă de rugăciune, împletită cu munca şi săvârşirea de fapte bune. Când și-a dorit să ducă un trai şi mai liniştit de atât, retras cu totul de lume, a găsit un loc, undeva în apropierea mănăstirii, pe malul prăpăstios al râului Silvu), unde şi-a săpat singur, cu greu, o chilie de piatră, cunoscută până azi sub numele de "chilia" sau "casa sfântului".
Aici şi-a petrecut restul zilelor în neîncetate rugăciuni şi ajunări.
„Dar a fost voia lui Dumnezeu ca viața lui îmbunătăţită să se sfârşească prea devreme. Spune tradiţia populară că, pe când îsi facea o fereastră la chilia lui, doi vânători de pe versantul celălalt al prăpastiei l-au împuşcat, fără să ştie cine era. Aşa s-a săvârşit din viaţă Cuviosul Sihastru sau Sfântul Ioan de la Prislop”, ne arată Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului.
Ioan de la Prislop, canonizat în 1992
Cuviosul Ioan de la Prislop, a cărui sfințenie se răspândise încă din timpul vieții sale (mulți creștini căutând sfaturile sale duhovnicești), a rămas o pildă de evlavie și înțelepciune, iar chilia lui, un loc de pelerinaj şi de reculegere sufletească.
„Trupul i-a fost luat de câțiva călugări munteni și dus în Țara Românească, locul înmormântării rămânând necunoscut”, explică cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe Ioan de la Prislop în ședința sa din 20-21 iunie1992 și i-a rânduit, ca zi de prăznuire, data de 13 septembrie.
Sfântul Corneliu Sutaşul, primul general roman trecut la creştinism.
Tot pe 13 septembrie este și praznicul creştin al Sfântul Corneliu Sutaşul. Originar din Cezareea Împăratului Tiberiu l, Corneliu Sutaşul a trăit pe vremea Sfinţilor Apostoli și a fost cunoscut ca un om generos, vestit pentru milosteniile pe care le făcea. A fost primul general roman devenit creştin.
„Numele său e de origine celtică, însemnând «om tare precum cornul (de animal)», cu terminaţie latină – Cornelius. Petrecând o viaţă fără prihană, a văzut un înger care-l îndemna să cheme la sine pe Apostolul Petru. Sfântul Petru vine în Cezareea şi le vorbeşte celor adunaţi în casa lui Corneliu despre Iisus Hristos. În timpul predicii «Duhul Sfînt a căzut peste toţi care ascultau cuvântul», iar Corneliu primeşte botezul chiar de la Sfântul Petru, fiind primul păgân intrat în comunitatea creştină. A devenit apoi episcop în Cezareea sau Frigia”, explică Sorin Mazilescu.