Descoperiri incredibile din 2023 despre evoluția speciei umane. De ce a fost strămoșul omului modern la un pas de dispariție

Istoria omului și a evoluției acestuia este încă o poveste cu multe necunoscute și semne de întrebare. În ultimul secol s-au făcut progrese remarcabile privind înțelegerea speciei umane. Anul 2023 reprezintă însă un apogeu, cu multe descoperiri vitale care pot rescrie epopeea umanității. 

Istoria umanității se întinde pe o perioadă de câteva milioane de ani și are multe necunoscute. În ultimul an au fost făcute însă progrese științifice remarcabile privind înțelegerea evoluției și răspândirii speciei umane pe glob. În 2023m sunt cel puțin trei descoperiri de importanță capitală referitoare la istoria evoluției umane, inclusiv prezența oamenilor în Europa, dar și punctul zero al nașterii speciei umane moderne.

Omul modern, născut din încrucișarea unor populații africane

Una dintre problemele care a iscat cele mai multe întrebări. dar și controverse este originea omului modern, adică homo sapiens. Când s-a desprins de hominizii anteriori și cine a contribuit la formarea lui sunt întrebări la care au răspuns noile cercetări, publicate în anul 2023, mai ales în revista de specialitate ”Nature”, în urma studiilor genetice.

Omul modern, adică noi, cei de astăzi, am fi apărut pentru prima oară în Africa, în urmă cu 300.000 de ani, prin încrucișarea a două comunități de hominizi cu trăsături genetice asemănătoare. Acestor două filoane genetice principale li s-ar adăuga, potrivit unor ipoteze, și alte contribuții genetice de la diferite specii de hominizi, astăzi dispăruți. Oamenii de știință au ajuns la aceste concluzii după ce au analizat genomul populațiilor de astăzi din sudul, estul și vestul Africii.

Studiul include și genomul secvențiat a 44 de membri ai tribului Nama din zona sud-africană. Acest trib face parte din populația Khoe-San, care vorbește o limbă bazată pe sunete asemănătoare unui „clic”. Aceste triburi au o varietate genetică excepțională, diferită de cea a omului modern, sugerând că strămoșii lor s-au despărțit de trunchiul oamenilor moderni cu mult timp în urmă.

Pe scurt, cu aproximativ 300.000 de ani în urmă, două populații de hominizi asemănătoare, din zona africană, s-au despărțit din trunchiul comun, dar au continuat să se intersecteze de-a lungul timpului și să se împerecheze. Rezultatul a fost apariția omului modern.

Totodată, de-a lungul timpului, homo sapiens s-a împerecheat și cu alte tipuri de hominizi, de-a lungul călătoriilor sale, sporind diversitatea genetică ce caracterizează specia noastră, astăzi. De exemplu, sunt cercetători care arată că în Africa omul modern s-a împerecheat și cu hominizi arhaici precum homo naledi, iar mai apoi, când a ajuns în Asia și Europa cu Denisovani sau Oameni de Neanderthal. Omul modern, spun cercetările recente, a părăsit Africa acum 194.000 de ani. 

La un pas de dispariție

O altă descoperire foarte importantă publicată anul acesta scoate în evidență faptul că strămoșii omului modern au fost la un pas de dispariției. Studiile publicate în revista de specialitate ”Science”, arată că acum aproximativ 900.000 de ani în urmă, în jur de 99% dintre hominizii de pe Terra au dispărut. Altfel spus, populația de hominizi estimată la aproximativ 100.000 de indivizi a scăzut dramatic la 1.000 de persoane.

Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetători precum Giorgio Manzi, de la Departamentul de Biologie Enviromentală a Universității din Roma sau Yi-Hsuan Pan specialist genetician la Universitatea din Shanghai, după ce au studiat rămășițele a peste 3.100 de indivizi din acea perioadă. În plus, perioada cuprinsă între 930.000 și 813.000 indică o sărăcie cruntă din punct de vedere al vestigiilor care să indice o activitate umană. 

„Rezultatele cercetărilor au arătat că strămoșii omului au trecut printr-o scădere severă a numărului populației cu doar 1.280 de indivizi rămași în intervalul de timp 930.000 și 813.000 ani în urmă. Această scădere severă a populației a durat 117.000 de ani și a adus omenirea în pragul extincției”, precizează autorii studiului. 

Hominizii de atunci erau numiți „Homo Antecessor”, o posibilă treaptă evolutivă între Homo Erectus și Omul de Neanderthal. Un motiv al acestei apocalipse umane este oferit de cercetătorii chinezi  Yi-Hsuan Pan și Haipeng Li, care cred că, cel mai probabil, omenirea a ajuns în pragul extincției din cauza schimbărilor climatice.

Este vorba despre o lungă perioadă de glaciațiune cu temeperaturi foarte scăzute, urmate de o secetă masivă. Majoritatea comunităților umane nu s-au putut adapta, în condițiile în care hominizii erau vânători-culegători, adică dependenți de vânat și de roadele naturii. Cu o vegetație tot mai săracă și vânat tot mai puțin, supraviețuirea devenise dificilă.

În Spania, au fost găsite fosile de Homo Antecessor și urme de canibalism. Nu se știe cum au reușit să supraviețuiască cei 1.280 de indivizi rămași, dar ei sunt cei care au oferit și o puternică selecție genetică, cu indivizi perfect adaptați. Acea populație mică a înflorit după aceea, reușind să depășească momentul critic. 

Când au ajuns oamenii moderni în Europa

Una dintre întrebările care au preocupat mediul științific vizează momentul când au ajuns oamenii moderni în Europa”. Un posibil răspuns îl oferă un studiu publicat anul acesta în revista de specialitate „PLOS One”.

Specialiști precum Ludovic Slimak în articolul ”The three waves: Rethinking the structure of the first Upper Paleolitihic in Western Eurasia” arată că omul modern a venit din Africa și probabil din zonele Asiatice în trei valuri. Prima dată, cu 54.000 de ani în urmă, atunci când au întâlnit populațiile de Om de Neaderthal. Acest studiu schimbă istoria cunoscută și arată că omul modern a ajuns în Europa cu 10.000 de ani mai devreme decât se credea.

„Recentele atribuiri ale industriei Neroniene lui Homo Sapiens în jurul celui de-al 54 lea mileniu, la Grotte Madron în Franța nu doar indică faptul că omul a ajuns cu 10.000 de ani mai devreme în Europa, dar este și prima dovadă concretă a interacțiunii dintre Omul de Neanderthal și populațiile moderne pe un teritoriu anume”, se arată în studiul menționat.

Al doilea val de homo sapiens ajunge în Europa cu 45.000 de ani în urmă, iar cel de-al treilea cu 42.000 de ani în urmă, arată aceleași studiu.

Primii homo sapiens s-au așezat în Franța actuală, Bulgaria, Italia, Spania și probabil părți din Grecia.