Cutremurul care a ras un oraș de pe fața pământului: „Blocurile de beton s-au îndoit, pierzându-și balcoanele și coșurile“ VIDEO
0În urmă cu 83 de ani, un cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter a zguduit România pentru 45 de secunde.
Seismul, care a avut epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 133 de kilometri, s-a simțit din plin și în București. Atunci s-a prăbuşit complexul Carlton, un simbol al Bucureştiului interbelic, şi au fost afectate Ateneul Român, Teatrul Naţional, Opera, Banca Naţională, Casa de Depuneri şi Palatul Justiţiei.
Oraşul vrâncean Panciu a fost cel mai afectat, singurul care a fost efectiv ras de pe faţa pământului de cutremur. Din 371 case de zid, numai cinci au rămas în picioare, împreună cu 57 case de paiantă sau bârne aflate la periferie, conform INFP.
Printre clădirile afectate au fost şi Închisoarea Doftana, a cărui ziduri s-au prăbuşit, cauzând moartea mai multor persoane. Literatura comunistă emfatizează moartea a 14 militanţi comunişti, printre care şi Ilie Pintilie, membru CC al PCR.
Presa vremii, citată de Historia, relata urmările încă unei tragedii care se ivise peste România: „Panica a fost de nedescris. [...] femei înnebunite de groază, bărbați cu copii în brațe, cu toții îmbrăcați sumar, au părăsit paturile țipând și plângând. [...] Locatarii caselor au avut sentimentul iremediabil al sfârșitului.”
„Lumea, trezită din somn de zguduiri puternice, aleargă îngrozită, neștiind încotro să apuce. [...] Aveai impresia că te afli în infern. [...] Îmbrăcată sumar, lumea din centrul Capitalei a fugit din blocuri, refugiindu-se pe străzi și în piețele publice. În Cișmigiu, în Piața Teatrului Național, Piața Cercului Militar, la Șosea [...] În zori, Capitala avea un aspect jalnic. Blocurile de beton s-au îndoit, pierzându-și balcoanele și coșurile, prăbușite în stradă. Zidurile sunt crăpate. Casele vechi s-au surpat parțial [...] Lumea aleargă înfiorată de spaimă.”
„La mai bine de 30 de ore de la cutremur, numărul victimelor şi al daunelor este încă imposibil de evaluat. Comunicaţiile au fost temporar întrerupte şi informaţiile din întreaga ţară sunt încă incomplete. La Bucureşti, lucrul continuă la locul principal al dezastrului, care îl constituie blocul Carlton, unde, din subsol iese în continuare fum. Numeroase străzi din Capitală sunt blocate din cauza pericolului de prăbuşire. Informaţiile provenind din ţară arată că seismul s-a simţit peste tot şi a avut centrul pe linia dintre Moldova şi Valahia. Regiunea petroliferă Ploieşti-Câmpina a fost profund afectată“, relata Agenţia Rador, la 11 noiembrie 1940.
Ion Antonescu și-a dat seama că esențială era, în acel moment, încurajarea populației; de aceea, a alcătuit un Apel către români, transmis la Radio și publicat în ziare: „Soarta ne-a supus la o nouă încercare. [...] Este învins numai cine se dă învins. [...] orice a fost, orice ne mai așteaptă, să privim înainte. [...] Omul cade când se crede căzut. Omul moare când se lasă să moară. [...] Munca fiecăruia; munca în frăție și unire; munca fără cârtire și fără șovăire; munca din zori și până în zori, a tuturora, ne va duce încet, dar sigur, la capăt. [...] Români, a vrut Voința, în contra căreia nu te poți împotrivi, ca o nouă greutate să fie adăugată la acelea pe care le-am găsit în calea mea la 6 septembrie. Nu dau înapoi. Pentru voi, numai cu voi și prin voi, voiu învinge. Români, Sus inimile !”
Informațiile au fost cenzurate la data producerii evenimentelor. Cifrele oficiale menţionează un total de 429 morţi, peste 1.000 de răniţi şi 12.000 de sinistraţi.