Coptura rituală a Paștilor. Ce formă poate avea, când se consumă și ce legătură are cu scutecele lui Hristos

Pasca poate fi pregătită doar în joia sau sâmbăta din Săptămâna Mare și se face doar din grâu de cea mai bună calitate. Se duce la sfințire la biserică în noaptea de Paște și se împarte credincioșilor ca anafură sau anafură amestecată cu vin.

Pentru creştini, pasca este cea mai importantă coptură rituală a Paştilor. Caracterul ritual al pascăi este subliniat de data prescrisă de tradiţie când trebuie pregătită, în joia sau sâmbăta din Săptămâna Mare, de forma (rotundă sau dreptunghiulară) şi de ornamentele din aluat (pască cu sucituri, cu împletituri, cu zimţi, simplă).

Alături de pască se făceau şi alte copturi cu caracter ritual numite colaci, babe, moşi sau moşnegi, prescuri, învârtite, se menționează în volumul ''Sărbători şi Obiceiuri Româneşti'' (Ion Ghinoiu, 2003). Pasca se face din făină de grâu de cea mai bună calitate.

Cel mai adesea, pasca are o formă rotundă pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Aluatul dospit se pune în tăvi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşează aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut.

În mijlocul tăvii se aşează, apoi, brânză de vaci, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit.

Pasca şi cozonacii se mai pot prepara şi în Sâmbăta Mare, din ajunul Sfintelor Paşti, fiind duse, apoi, la biserică în noaptea de Înviere, pentru a fi sfinţite. Pască a fost numită la început pâinea sfinţită care se împarte în biserică după slujba Învierii.

În noapte Sfintelor Paşti, este obiceiul să se sfinţească pâine numită Paşti, fie sub formă de anafură sau anafură amestecată cu vin, pe care credincioşii o consumă după slujbă.