Ce reprezintă Mărțișorul, simbolul primăverii de care se leagă un fir roșu și unul alb
0În trecut, de 1 martie, părinții legau câte o monedă de argint sau de aur la mâinile copiilor ori la gât. Între timp, simbolul primăverii a căpătat multiple forme și culori.
În studiul etnografic „Sărbătorile la români”, Simeon Florea Marian a notat câteva obiceiuri care aveau loc pe 1 martie întâlnite în zonele rurale de pe teritoriul țării noastre. „În cele mai multe părți din Bucovina și mai cu seamă din Moldova, Muntenia și Dobrogea, este datină ca părinții să lege la 1 Martie copiilor câte o monedă de argint ori de aur la gât sau la mână. Moneda aceasta, care e de regulă atârnată de o cordea roșie ori de un găitan compus din două fire răsucite de mătase roșie și albă, sau dintr-un fir de arniciu roși și unul de bumbac alb, sau și din mai multe fire de argint și de aur, se numește Mărțișor, Mărțiguș și Marț.
Scopul legării sau punerii Mărțișorului la gâtul sau mâinile copiilor este ca copiii, cărora li s-au pus și-l poartă, să aibă noroc în decursul anului, să fie deplin sănătoși și curați ca argintul cu venirea primăverii, și peste vară să nu-i apuce frigurile. Punerea sau legarea mărțișorului se întâmplă de regulă la 1 Martie dis-de-dimineață, până nu răsare soarele“.
Copiii purtau mărțișorul 12 zile, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr. Și dacă în acel an pomului îi merge bine, se crede că și copilului încă îi va merge bine în viață. În alte zone, mărțișorul se purta până când soseau berzele, iar atunci se arunca, zicând: „Na-ți negrețele/ Și dă-mi aibețele!”
Folcloristul Simion Florea Marian scrie că mărţişorul serveşte celor care îl poartă "ca un fel de amuletă", dar cine doreşte ca acesta să aibă efectul dorit "trebuie să-l poarte cu demnitate". “Combinaţia de alb şi roşu nu este altceva decât expresia vizuală a relaţiei dintre om şi mediu sau de viaţă. Albul reprezintă lumina, puritatea, candoarea, iar roşul viaţa, fiind expresia sângelui, deci pulsare, vitalitate şi, întotdeauna, tinereţe. În firul mărţişorului se împletesc cele două semnificaţii - lumina şi viaţa. Femeia care împletea, de obicei, cele înţelepte, "transmitea" şnurului, implicit celui care urma să îl poarte, acest tip de convingere - că "va avea rod". Şi acest lucru nu se referea doar la naşterea de prunci, ci la succes, la împlinire, la realizare”, explică Doina Işfanoni, cercetător ştiinţific la Muzeul Satului din Capitală.