A fost Elena Ceaușescu mai rea decât soțul ei? Miturile care i-au năruit imaginea idealizată de propaganda comunistă

La 35 de ani de la moartea cuplului Ceaușescu, acesta a redevenit popular pentru mulți români nostalgici, iar „păcatele” Elenei, reclamate de-a lungul timpului, par să fi fost date uitării. În anii ‘90, România abia ieșise din dictatura comunistă, lucrurile erau cu totul diferite.

La scurt timp după moartea soților Ceaușescu, poveștile înfiorătoare despre soția președintelui comunist Nicolae Ceaușescu au luat amploare, iar folclorul local îi atribuia cele mai năstrușnice fapte.

Omul numărul 2 în România

Nicolae Ceauşescu (1918–1989) și-a cunoscut viitoarea soție pe Elena (Lenuţa) Petrescu, în jurul anului 1939, iar cei doi s-au căsătorit în 1947. În căsnicia de jumătate de secol au avut trei copii: Valentin (n. 1947), Zoia (n. 1949, d. 2006) şi Nicu (n. 1951, d. 1996).

Ambițiile Elenei Ceaușescu (1916–1989) treceau dincolo de a-i fi doar soție dictatorului comunist.

În anii ’80, ea deținea funcții importante în partid și era văzută ca posibilă succesoare a soțului său, la conducerea țării. Beneficia de un „cult al personalității” în egală măsură cu Nicolae Ceaușescu și era numită de ziarele vremii „torța partidului”, „femeia erou”, „personificarea perfectă a valorilor tradiționale ale istoriei naționale”, „omul și savantul înzestrat cu o aură planetară” sau „femeia model”.  Numeroși artiști îi dedicau tablouri și poeme și se simțeau datori să o elogieze, alături de soțul ei.

În 1987, cu doi ani înainte de înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu de la conducerea țării, România ajunsese într-o criză economică profundă.  

În timp ce fostul președinte comunist continua să țină în strânsoare economia și să-și promoveze familia și soția, strângând cercul oficialilor influenți din jurul puterii, Elena Ceaușescu încerca să-și construiască propria bază de influență, arătau rapoarte secrete ale Agenției Centrale de Informații a Statelor Unite (CIA).

„Deși caută să se poziționeze ca succesoare a lui Ceaușescu, soția sa este atât de nepopulară și atât de lipsită de aptitudini politice, încât alți potențiali succesori îi vor dejuca planurile rapid, odată ce soțul ei va fi înlăturat. Pentru a avea succes, ar trebui să-și îndepărteze soțul rapid, dar i-ar fi foarte dificil să facă acest lucru”, menționa un raport al CIA din 9 iulie 1987, păstrat în arhivele digitalizate ale instituției.

„Mai rea decât Ceaușescu”

Imaginea sa a fost răsturnată brutal încă din primele zile ale anului 1990, iar presa străină o descoperea, în reportajele vremii, prin vocea românilor, într-o ipostază sumbră și, în același timp, ironică.

Mulți români o vedeau pe Elena ca fiind întruchiparea răului, singurul om mai diabolic decât Ceaușescu, și cea care ar fi stat în spatele celor mai catastrofale decizii ale regimului comunist.

„În timpul unei vizite pe care am făcut-o în România, singurul lucru bun pe care cineva îl putea spune despre fostul dictator Nicolae Ceaușescu, care și-a înghețat și înfometat poporul, era că el era mai bun decât soția sa. Unii, în România, rescriu istoria spunând că, dintre cei doi Ceaușești executați în ziua de Crăciun 1989, Elena a fost forța diabolică din spatele tronului”, scriau Jack Anderson și Dale Van Atta într-un reportaj publicat la 15 octombrie 1991 în The Washington Post.

Jurnaliștii afirmau că Elena Ceaușescu își îndemnase de mai multe ori soțul să ucidă sau să mutileze unii dintre cei mai apropiați colaboratori și prieteni ai săi, adesea după ce inventa insulte pe care aceștia, chipurile, le-ar fi spus despre Nicolae.

„Elena l-a cicălit pe Nicolae până l-a convins s-o facă prim-viceprim-ministru și apoi s-a numit singură șefă a contrainformațiilor din serviciul secret român, ca să poată asculta interceptările telefonice. Elena revărsa insulte asupra subordonaților, dar se aștepta ca toată lumea s-o laude pentru frumusețea și inteligența ei, ambele fiind discutabile. Mama Natură nu fusese blândă cu Elena, așa că ea și-a căutat alinarea în haine și bijuterii”, informa The Washington Post, în 1991.

Obsesia Elenei pentru diamante

Publicația nota că diamantele erau marea pasiune a Elenei Ceaușescu, amintind controversata poveste a româncei obligate de regimul comunist să devină soția dictatorului Republicii Centrafricane, Jean-Bédel Bokassa, la mijlocul anilor 1970 — pentru ca Elena să poată avea acces la minele de diamante ale acestuia.

Povestea a fost relatată inițial de spionul fugar Ion Mihai Pacepa, fost șef al Departamentului de Informații Externe (DIE), în memoriile sale publicate în anii ’80, după ce a defectat, în 1978, în Statele Unite ale Americii.

Jean-Bédel Bokassa (1921–1996) a ajuns la conducerea țării în 1965, după lovitura de stat prin care și-a înlăturat vărul de la putere. În 1977, s-a încoronat ca împărat, în urma unei ceremonii fastuoase, dar doi ani mai târziu a fost răsturnat de la putere și condamnat la moarte, în lipsă, pentru atrocitățile comise în timpul regimului său.

Pacepa relata că DIE petrecuse luni întregi cercetând vulnerabilitățile dictatorului african — iar dorința sa nestăvilită pentru femei era una dintre ele. Astfel, în timpul unei vizite a lui Bokassa în România, serviciul de spionaj a reușit să infiltreze o tânără în anturajul său, cu scopul de a-l seduce, astfel încât regimul Ceaușescu să poată profita de pe urma minelor de diamante din țara sa.

„În timpul vizitei sale la București, Bokassa s-a îndrăgostit nebunește de o doctoriță româncă atrăgătoare, agentă de securitate, care i-a oferit primul șervețel când a părut că are o răceală. După cererile repetate ale lui Bokassa către Ceaușescu, doctorița a fost trimisă în Africa într-un avion prezidențial special pentru a trata răceala pe care Bokassa pretindea că o contractase în România. Doctorița a fost copleșită de bijuterii, a primit o vilă personală plină de servitori și, în curând, o fermă modernă de legume a început să producă pentru Bokassa și doctoriță. Managerul fermei, un inginer agronom, era de fapt un ofițer DIE, care a devenit ofițerul de legătură al doctoriței”, relata Pacepa.

Bokassa a fost influențat de soția româncă să accepte România ca partener de afaceri în minele sale de diamante. Mai târziu însă, doctorița a reușit să fugă în Franța. Între timp, o lovitură de stat din 1979 avea să-l răstoarne pe dictatorul african, faimos pentru cele 18 neveste ale sale.

Jurnaliștii americani scriau în 1991 că, atunci când diamantele importate nu i-au mai fost de ajuns Elenei, aceasta l-a sâcâit pe Nicolae Ceaușescu până l-a convins să producă diamante sintetice pentru ea.

„Agenți ai serviciilor secrete române au furat tehnologia diamantelor sintetice din Statele Unite și au construit o fabrică lângă București pentru a-i aproviziona pe Ceaușești”, nota The Washington Post în 1991.

Savanta cu patru clase

Elena Ceaușescu avea doar patru clase primare, însă a decis să se pretindă o savantă talentată și l-a convins pe Nicolae s-o numească directoare a Institutului de Cercetări Chimice din București.

Un raport școlar din 1928, publicat încă din decembrie 1989  arăta că Elena Ceaușescu a părăsit școala la vârsta de 10 ani

„Elena, care primise un doctorat în chimie la Universitatea din București, în ciuda lacunelor ei evidente, se mândrea cu statutul de intelectuală și a menținut această fantezie chiar și în timpul procesului pentru genocid și alte crime, înainte de a fi executată în ziua de Crăciun. Ca președintă de onoare a Academiei de Științe și Arte, a fost copleșită de titluri onorifice în timpul vizitelor sale în străinătate, iar numeroase lucrări „științifice” au fost publicate sub numele ei”, informa The Washington Post într-un articol din 1989.

Însă raportul școlii din Petrești arăta că a trebuit să repete clasa a patra din cauza notelor slabe. Potrivit documentului, Elena Petrescu, fiica unui țăran, nu s-a mai întors la școală după aceea. Ea le-a spus autorităților școlare că pleacă să lucreze într-un atelier de croitorie.

„Materia ei preferată era lucrul manual și cusutul, la care a obținut 7,33 puncte din 10. A avut 6,66 la muzică și sport, dar note între patru și cinci la citire, scriere, matematică, religie, istorie și purtare. Nicolae Ceaușescu a părăsit și el școala la vârsta de 14 ani, pentru a se alătura Partidului Comunist”, informa publicația.

Adevărații oameni de știință români erau forțați să scrie articole și cărți și să pună numele ei pe ele, nota presa occidentală.

„Elena, care picase din școală la vârsta de 10 ani, a scris atât de mult, încât s-a observat o scădere vizibilă în producția științifică publicată a celor mai buni cercetători români timp de un deceniu, cel puțin sub propriile lor nume. Ca autoare a cercetărilor, Elena era ignorantă în privința chimiei de bază. Când refuza să aprobe achiziții pentru Institutul de Cercetări Chimice, oamenii de știință o păcăleau listând substanțele chimice de care aveau nevoie sub denumirile lor tehnice. Mai degrabă decât să admită că nu știa ce cumpărau, Elena aproba achizițiile”, scria The Washington Post.

Când mergea în vizite de stat, continuau jurnaliștii, ea presa universitățile străine să-i acorde titluri onorifice de doctor. A fost chiar omagiată la Casa Albă, în timpul președinției Carter, pentru „performanțele” ei științifice.

„Totuși, era nefericită. Elena dorea Premiul Nobel pentru Chimie”, concluzionau autorii reportajului.

Elena Ceaușescu și decretul anti-avort

Elena Ceaușescu a fost adesea acuzată că s-ar fi aflat în spatele deciziilor catastrofale luate de soțul său. Una dintre ele a fost eliminarea pilulelor contraceptive din sistemul sanitar, măsură care, în anii ’70, a dus la nenumărate cazuri de copii abandonați în orfelinate.

Totodată, Elena l-ar fi convins pe fostul președinte comunist să înăsprească legislația anti-avort, menită să pedepsească aspru femeile care renunțau la sarcină din diverse motive.

Decretul 770 din 1966, care interzicea avortul și pedepsea penal femeile care întrerupeau sarcina, nu ar fi fost suficient pentru Elena Ceaușescu, susținea fostul șef al spionajului românesc, Ion Mihai Pacepa.

În cartea sa „Orizonturi roșii”, Pacepa reda o conversație pe care soții Ceaușescu ar fi purtat-o pe această temă, după o vizită în orașul american New Orleans, în 1978, unde biserica și autoritățile locale se opuneau avorturilor:

„Ți-am spus de multe ori, Nicule, că ar trebui să semnezi un decret prezidențial prin care să interzici avorturile în România și să obligi fiecare familie să aibă cel puțin patru copii. Toată lumea este de acord că tu ești cel mai mare om de stat și economist contemporan. Chiar și primarul, care s-a întâlnit cu tine pentru prima dată în seara aceasta, a spus că ești un vizionar, o personalitate care va dăinui peste secole. Un om ca tine, Nicule, se naște o dată la 500 de ani”, amintea Pacepa.

Ceaușescu ar fi fost entuziasmat de laudele soției sale, dar i-ar fi spus să înceteze, zâmbind, relata fostul șef din spionajul românesc.

„Cum te simți să fii așa măreț, așa de important, și totuși să fii capul unei țări atât de mici? Numai Albania este mai mică decât țara noastră. Dacă dăm un astfel de decret, în mai puțin de zece ani, România va crește la aproape 40 de milioane de oameni. Va fi cu totul diferit atunci”, ar fi concluzionat Elena.

Fostul general de Securitate, apropiat atunci de cuplul Ceaușescu, susținea că și în alte ocazii Elena Ceaușescu încercase să-și convingă soțul să dea o astfel de lege împotriva avorturilor.

„Cel mai mare păcat al ei nu a fost plagiatul, ipocrizia sau cheltuielile excesive. A fost lipsa de umanitate. Mulți cred că i-a iubit doar pe Nicolae și pe câinii ei. Când oamenii se plângeau că mor de foame și de frig, ea îi batjocorea: Viermii! Niciodată nu le ajunge!”, afirmau autorii reportajului din 1991.