Legătura dintre cafeină şi îmbunătăţirea memoriei: câte ceşti de cafea pun creierul în alertă
0Ca modalitate de înviorare a creierului şi combatere a oboselii, cafeina este o substanţă psihoactivă benefică, nepericuloasă pentru majoritatea oamenilor. În timp ce pentru unele persoane poate fi o otravă cerebrală ce induce anxietate, pentru altele este remediul ideal împotriva durerilor de cap şi a lipsei de energie.
Fără îndoială, suntem o naţiune de împătimiţi ai cafelei, iar această substanţă psihoactivă ne afectează profund creierul. Cel puţin 80% dintre adulţii din ţările occidentale consumă cafeină în cantităţi suficient de mari pentru a le afecta funcţionarea creierului, spun experţii. Cei mai mulţi oameni se simt veseli şi vioi, mai limpezi la minte şi mai concentraţi, mai energici şi mai productivi, chiar euforici după o doză de cafeină. Alţii devin iritabili, anxioşi, capătă dureri de cap sau chiar riscă atacuri de panică după ce beau cafea, scrie Jean Carper în cartea „Cum să-ţi păstrezi sănătatea creierului“.
Cum funcţionează cafeina în creier
Fapt surprinzător, cafeina nu este un stilumator tipic, ea nu ajută în mod direct celulele cerebrale să se învioreze şi să lucreze mai bine. Cafeina acţionează mai degrabă într-un fel ocolit. În loc să declanşeze eliberarea substanţelor chimice „influenţatoare“, blochează acţiunea neurotransmiţătorului adenozină care comandă în general creierului să se liniştească şi să adoarmă. După spusele experţilor, cafeina din două ceşti de cafea poate anihila receptorii de adenozină ai creierului pentru două ore, menţinându-vă creierul în stare alertă.
Cât de puternic este efectul cafelei asupra creierului
Chiar şi cantităţile mici de cafeină sporesc atenţia şi concentrarea, înlătură oboseala şi micşorează timpii de reacţie. Pentru a intensifica performanţa creierului, nu aveţi nevoie decât de o cafea dimineaţa şi încă una după-amiază. Încercarea de a vă înviora creierul cu mai multă cafeină este de obicei inutilă şi contraproductivă.
Cafeina poate îmbunătăţi memoria?
Nu este sigur, dar există unele dovezi că memoria ar avea de câştigat de pe urma cofeinei. Cercetătorii de la Universitatea Limburg din Maastricht au administrat la 16 persoane o substanţă care afectează memoria pe termen scurt şi pe termen lung. Consumul de cafeină a contracarat semnificativ daunele ce ţin de pierderile de memorie. Subiecţii care au băut două până la trei ceşti mici de cafea (250 mg cafeină) au recuperat informaţii din memoria pe termen lung şi şi-au amintit normal cuvinte la testele de memorie pe termen scurt şi lung; viteza de citire şi concentrare vizuală a ajuns aproape de nivelul normal, înainte de administrarea substanţei. Cercetătorii au atribuit îmbunătăţirea memoriei unei stimulări a „activităţii colinergice“ sau creşterii activităţii neurotransmiţătorului „memoriei“, acetilcolină, ceea ce se întâmplă, spun ei, când cafeina blochează adenoza.