Ketamina, leac pentru depresie?

Ketamina a fost descoperită în anii '60 şi era folosită ca anestezic în războiul din Vietnam. Ulterior a fost adoptată şi de către medicii veterinari şi a fost utilizată ca tranchilizant pentru cai. Asta până când a început să fie administrată ca un drog, dar cu un efect secundar extrem de neplăcut: distrugerea vezicii urinare. Ketamina se poate mândri, deci, cu o istorie pestriţă.

De-a lungul timpului, pe măsură ce popularitatea ketaminei creştea, se intensificau şi avertismentele legate de efectele dăunătoare ale acesteia, mulţi dintre dependenţi fiind supuşi intervenţiilor chirurgicale pentru a le fi restabilită funcţia urinară. Cu toate acestea, astăzi, ketamina ar putea fi privită din nou cu ochi buni datorită efectelor ei pozitive obţinute în tratarea depresiei.

Cercetătorii din Statele Unite ale Americii care au studiat urmările tratamentului spun că mici cantităţi din acest drog pot oferi o uşurare imediată pacienţilor pentru care antidepresivele existente nu au niciun efect. Efectul ketaminei este atât de rapid şi atât de spectaculos încât experţii susţin că este o descoperire extraordinară.

Robert Duman, profesor de psihiatrie şi neurobiologie la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Yale din Boston, a declarat pentru „The Independent” că „răspunsul terapeutic rapid al ketaminei în tratamentul pacienţilor cu rezistenţă la alte medicamente este cea mai mare descoperire în cercetările depresiei din ultima jumătate de secol”. 

Profesorul Duman şi colegul său, George Aghajanian, tot profesor la Yale, susţin ketamina şi spun că este noua speranţă pentru milioane de oameni afectaţi de depresia cronică care produce insomnii, distruge apetitul şi multe alte efecte devastatoare. Cel puţin o treime dintre pacienţi nu reacţionează la tratamentele curente şi chiar dacă funcţionează, medicamentele îşi fac efectul abia după o lună de la începerea utilizării.

În schimb, se pare că o singură doză de ketamină a ameliorat complet simptomele în câteva ore de la administrare, iar efectul durează până la 10 zile. Înţelegerea funcţionalităţii ei ar putea conduce la dezvoltarea unei noi clase de antidepresive, spun cercetătorii.

Ketamina a intrat în scena cluburilor de noapte în Hong Kong la sfârşitul anilor '90, iar până în 2005 şi-a făcut intrarea şi în Marea Britanie. Era consumată ca drog de către clasa de mijloc în timpul weekendurilor şi nu de dependenţii obişnuiţi de droguri. 

În timp ce drogul nu poate fi folosit ca tratament pentru depresie datorită impactului psihoactiv asupra creierului, cercetătorii spun că  derivate pe bază de ketamină au arătat rezultate promiţătoare. Dar nu acţionează atât de rapid pe cât se speră, cel puţin nu încă.

Medicamentul are efecte asupra unui sistem neurotransmiţător, altul decât celălalt medicament antidepresiv, Prozac. Dovezile arată că stresul şi depresia slăbesc legătura dintre neuroni cauzându-le atrofierea. Creierul pacienţilor care suferă de depresie s-a micşorat, după cum arată studiile, mai ales în părţile care controlează emoţia şi dispoziţia psihică.

În studiul lor, Duman şi Aghajanian susţin că medicamentul declanşează eliberarea glutamatului neurotransmiţător, care „măreşte rapid numărul şi funcţia conexiunilor sinaptice”. Acest lucru i-a făcut pe cercetători să fie atenţi la sinaptogeneză (restaurarea conexiunilor sinaptice), ca fiind „un proces fundamental pentru tratarea simptomelor depresiei”. E nevoie de mai multe studii pentru a determina în ce fel stresul distruge legăturile sinaptice şi cum ajută antidepresivele la reconstrucţia lor. „Aceste studii vor contribui la dezvoltarea unor antidepresive mai sigure şi mai eficace care vor dura mai mult şi vor acţiona mai rapid”, spun autorii.

Scurt istoric al ketaminei

Pe câmpul de luptă. A fost sintetizată pentru prima dată pe la mijlocul anilor '60 dintr-un medicament deja disponibil cu efect recreaţional. Ketamina a fost iniţial folosită ca anestezic ce şi-a găsit adepţi printre soldaţii americani din Vietnam. Pacienţii îşi reveneau cu rapiditate din efectele anesteziei şi puteau fi transportaţi imediat.

Călătorii plăcute. John Lilly, doctor şi psihanalist, a fost printre primii cercetători care au documentat efectele halucinogene ale ketaminei şi ale altor droguri asemănătoare cum ar fi LSD (acidul lisergic dietilamid, din germană – Lysergsäure-diethylamid).

Tranchilizator pentru cai. Ketamina este folosită de către veterinari ca anestezic şi calmant, în special în chirurgia cabalină. De aici titulatura de anestezic pentru cai. 

Drog de club. Ketamina a intrat în scena cluburilor la sfârşitul anilor '90, câştigând popularitate mai întâi în Hong Kong. Până în 2005 s-a întins până în Marea Britanie. În martie 2012, Theresa May, secretarul de stat al Angliei, a ordonat o evaluare a riscurilor acestui drog.

Testul reuşit. La sfârşitul anilor '90, John Krystal, profesor de psihiatrie la Yale, a administrat pacienţilor ce sufereau de depresie severă o doză de ketamină. „Uriaşa, evidenta” îmbunătăţire a stării pacienţilor a fost imediată.