Experţii explică cum putem face faţă tentaţiilor culinare şi ce parte a creierului controlează acţiunile impulsive ale oamenilor

Oamenii de ştiinţă au descoperit ce parte a creierului controlează procesele impulsive ale oamenilor, printre care şi mâncatul în exces, explicând acest fenomen.

Majoritatea oamenilor nu pot rezista tentaţiilor de a gusta dintr–un tort delicios de ciocolată, o prăjitură ornată cu frişcă şi fructe confiate sau alte delicii culinare. Toţi dau vina pe stomacul lor pofticios şi nu pe impulsurile creierului.

Cercetătorii au studiat oamenii care cad pradă tentaţiilor şi au descoperit zona creierului care poate controla toate aceste impulsuri manifestate de pofticioşi. În viitorul apropiat, aceştia speră să creeze o aplicaţie care să ne facă să rezistăm în faţa tentaţiilor de a consuma alimente pline de calorii.

Jamie Roitman, de la Universitatea Illinois din Chicago, încearcă să explice acest fenomen: „Am descoperit că modificând acest comportament care duce către o răsplată procesul devine activ. E ciudat să credem că iniţiind o activitate, punând un tort pe masă este de asemenea un proces activ care ne face să stopăm alte feluri de comportamente“. Pentru a testa acest proces al tentaţiilor privind mâncarea, grupul de cercetători a făcut un experiment pe şoarici care învârteau o pârghie pentru a obţine bucăţele de zahăr. Micile animale erau astfel învăţate să reziste tentaţiilor când se auzea un semnal sonor care indica oprirea.

Cercetătorii au descoperit că aceste impulsuri depinde şi pot fi oprite de cortexul prefrontal, o regiune a creierului care e implicată în execitarea controlului înaintea acţiunilor comportamentale. Aceştia au realizat că neuronii individuali din această regiune sunt activaţi atât când tentaţiile încep să apară, cât şi când acestea dispar.

Tentaţiile şoaricilor care apar în momentul în care aceştia văd alimente pot fi oprite prin aplicarea unui tratament chemogenetic – în efect, acesta le controlează mintea – care însă are efecte neutre în activitatea regiunii creierului implicate.

Aceste rezultate au arătat că activitatea cortexului prefrontal joacă un rol important în controlul asupra tentaţiilor, numai în momentul în care este prezentat un semnal STOP.

Pentru a examina cum această regiune acţionează, cercetătorii au analizat o altă regiune a creierului care primeşte informaţii de la cortexul prefrontal – nucleul ACCUMBENS. Acesta joacă un rol important în procesul recompenselor şi este implicat în acţiuni precum mâncatul, sexul sau chiar consumul de droguri. În momentul în care comunicarea dintre aceste două regiuni ale creierului se întrerupeau, şoaricii nu îşi mai puteau controla tentaţiile.

Dr. Roitman crede că „analizând aceste zone ale creierului, rezultatele sugerează că activitatea cortexului prefrontal este implicată în comportamentele existente cu privire la tentaţii. Pentru a ne controla e nevoie de un semnal care să ne oprească. Avem nevoie de o aplicaţie care să ne ajute să schimbăm acest lucru“.

Studiul realizat de oamenii de ştiinţă va fi prezentat săptămâna aceasta la Annual Meeting of the Society for the Study of Ingestive Behaviour.