Vladimir Tismăneanu şi Marius Stan au descoperit noi file din „Dosarul Lenin“

Vladimir Tismăneanu şi Marius Stan au prezentat, miercuri, 25 mai, la Librăria Bizantină din Bucureşti, volumul “Dosar Lenin. Vraja nihilismului”, o carte ”de filosofie politică”, apărută recent la Curtea Veche Publishing, în continuarea seriei începute prin volumul “Dosar Stalin. Genialissimul generalissim”.

Despre Vladimir Ilici Lenin, Tismăneanu a spus că a fost un „monoman”, un „fanatic”, dar care cunoştea foarte bine cultura tradiţională rusă. Vladimir Tismăneanu a spus, în faţa a câteva zeci de persoane care au participat la eveniment:

Mai mult, cita cu mare uşurinţă din Faust. Vorbea trei limbi străine foarte bine. În primul rând, vorbea limba social-democraţiei internaţionale, care era germana. Stalin nu vorbea nicio limbă în afară de georgiană şi rusă. Putin este primul lider postsovietic sau sovietic care vorbeşte o limbă internaţională de la Lenin încoace. Putin vorbeşte germană

Autorul a explicat că în lumea spiritului, nu există cauzalităţi directe. Prin urmare, nu există un drum ”direct şi neîntrerupt” de la Karl Marx la Gulag.

”De la Lenin la Gulag, da, pentru că Gulagul se naşte sub Lenin. Nu se aplică Gulagul membrilor de partid. Sub Lenin, contractul politic şi contractul social nu vizează lichidarea partidului. Asta se petrece sub Stalin. La Lenin mai există şi urme de ceea ce pentru un bun bolşevic este păcatul suprem. Două sunt păcatele supreme - unul este sentimentalismul şi al doilea este fracţionismul. Şi dacă eşti şi fracţionist şi sentimental, eşti de două ori condamnabil la moarte. Lenin nu condamna la moarte, nici pentru sentimentalism, pentru că avea şi el. I-a permis, de pildă, marelui sociolog Pitirim Sorokin să părăsească pe faimosul vapor al teologilor, de fapt, erau două, cu mari teologi ruşi, li s-a permis să plece”, a adăugat el.

Vladimir Tismăneanu a explicat şi continuarea colaborării cu Marius Stan, căruia i-a fost ”tutor”, cei doi fiind acum ”fraterni întru idei”.

În momentul de faţă, suntem absolut egali, nu există nicio relaţie de ierarhie intelectuală, suntem pur şi simplu doi colaboratori, fraterni întru idei, şi lucrăm foarte bine. Deci este o armonie de idei, cum a scris Librăria Bizantină

La rândul lui, Marius Stan a spus că există trei teme mari care subîntind orice analiză serioasă asupra leninismului. Prima temă este relaţia dintre trecutul rus şi regimul sovietic.

Puterea a căzut în mâinile acestui partid foarte disciplinat, el a luat locul lăsat liber de societatea rusă şi a început să lucreze la materializarea utopiei. Aşa că, cred eu, regimul sovietic nu a fost neaparat unul nou, comparându-l cu ceea ce s-a întâmplat în Anglia, în Statele Unite, în Franţa, în secole anterioare. Puterea sovietică, practic, a avut unică sursă de legitimare înfăptuirea misiunii propriei ideologii – comunismul

”A doua temă importantă este relaţia dintre leninismul politic şi marxism. Aţi putea întreba cum anume diferă marxismul de leninism. Cred că răspunsul este ambiguu. Marx însuşi a fost o personalitate extrem de multifaţetată”, a mai spus Marius Stan.

El a precizat că Vladimir Ilici Lenin ”s-a acoperit” mereu cu citate din Marx şi a considerat cu maximă convingere că este interpretul fidel al maestrului său. Autorul a adăugat că o ultimă temă importantă este relaţia dintre leninism şi istoria universală.

Autorul a anunţat încă un volum, ”Dosar Marx”, care va fi legat direct de anul 2018, când, în luna mai, va fi sărbătorit centenarul Marx. ”Toată lumea va avea ceva de spus despre Marx în 2018, aşa că de ce nu şi Marius şi cu mine?”, a întrebat retoric politologul.”Nimeni nu poate vorbi despre Marx fără să vorbească şi despre Lenin. Şi nimeni nu poate vorbi despre Lenin, fără să vorbească şi despre Stalin”, a precizat el.

Vladimir Tismăneanu este un politolog român născut la Braşov în 1951. Este profesor de ştiinţe politice la Universitatea Maryland.