Prima expoziţie românească de la Muzeul Louvre este dedicată lui Ştefan cel Mare şi broderiilor româneşti
0La invitaţia muzeului Louvru, în perioada 17-29 aprilie, Muzeul Naţional de Artă al României, în strânsă colaborare cu Muzeul de Istorie a României, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe şi Mănăstirile Putna, Suceviţa şi Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, va participa la organizarea expoziţiei "Broderii de tradiţie bizantină din România. În jurul stindardului lui Ştefan cel Mare".
Expoziţia este dedicată promovării României cu prilejul exercitării de către ţara noastră a preşedinţiei Uniunii Europene. Din delegaţia României fac parte Luca Niculescu, ambasador al României în Franţa, Maria Magdalena Grigore, secretar de stat Ministerul Afacerilor Externe, Alexandru Pugna, secretar de stat, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ioan Moştean, director Departamentul Politici de Apărare, Planficare şi Relaţii Internaţionale, MApN, Andrei Ţărnea, comisar general al Sezonului pentru România.
Organizarea Sezonului este realizată, pentru România, de către Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Institutul Cultural Român, Ministerul Apărării Naţionale şi Secretariatul General al Guvernului
Evenimentul, inaugurat pe 16 aprilie, este unul istoric, fiind prima expoziţie de artă românească la muzeul Louvre, iar capodoperele broderiei româneşti vor fi prezentate în chiar inima galeriei medievale a acestuia, printre cele mai valoroase opere artistice ale umanităţii.
Pe lângă contribuţia majoră a fiecăreia dintre instituţiile româneşti deţinătoare de patrimoniu, un rol esenţial în realizarea acestei expoziţii l-au avut Patriarhia Română, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, precum şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe.
Expoziţia îşi propune să pună în valoare caracterul excepţional al colecţiilor româneşti de broderii de tradiţie bizantină, adevărate bijuterii ale patrimoniului românesc şi universal. Sunt prezentate mai multe opere emblematice care ilustrează evoluţia broderei de tradiţie bizantină în spaţiul românesc între secolele XV - XVII. Expoziţia se centrează pe imaginea-simbol a stindardului liturgic cu chipul Sfântului Gheorghe, brodat în urmă cu peste 500 de ani, la comanda lui Ştefan cel Mare, şi ajuns, la o dată necunoscută, la Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos. Recuperat în timpul Primului Război Mondial de armata franceză şi restituit României în cadrul unei ceremonii solemne ce a avut loc în 1917 la universitatea Sorbona, acesta devine emblematic pentru dinamica relaţiilor culturale dintre România şi Franţa din ultimul secol.
Alte 26 de broderii, datând din 1437 până la sfârşitul secolului al XVII-lea, vor completa discursul tematic al expoziţiei, dedicat rolului decisiv pe care l-au jucat artiştii şi mecena din Ţările Române în conservarea tradiţiilor artistice bizantine. Vălurile liturgice sau decorative elementele vestimentare sau excepţionalele portrete brodate pe acoperămintele de mormânt moldoveneşti vor aduce în faţa publicului mesajul cel mai autentic şi mai expresiv al culturii medievale româneşti. Expoziţia încearcă să pună în valoare atât importanţa istorică a acestor piese, cât şi reţeaua de legături sociale care au contribuit la crearea şi valorificarea lor.
Interesul Franţei pentru capodoperele artei vechi româneşti a fost stimulat de primele participări ale României la Expoziţiile Universale în secolul al XIX-lea de la Paris (1867 şi 1900), dar şi în urma organizării la Bucureşti, în 1924, a celui dintâi Congres internaţional de studii bizantine, eveniment care a generat o intensă preocupare a savanţilor lumii pentru patrimoniul medieval din RomâniaI.
Inaugurare oficială: 16 aprilie, ora 12.15, sala 505, aripa Richelieu
Organizator: Muzeul Louvre
Parteneri români: Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR); Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR); Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe; Mănăstirea Putna; Mănăstirea Suceviţa; Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi.
Parteneri francezi: Archives du ministère de l’Europe et des Affaires étrangères, Paris – La Courneuve; Musée Ingres, Montauban; La Contemporaine. Bibliothèque de documentation internationale, archives, musée des mondes contemporains, Nanterre; Bibliothèque nationale de France, Paris; Bibliothèque universitaire des langues et civilisations (BULAC), Paris; Collège de France. Bibliothèque byzantine, Paris; Collection chrétienne et byzantine - Photothèque Gabriel Millet, École pratique des Hautes Études (EPHE), Paris.
Inaugurare oficială: 16 aprilie, ora 12.15, sala 505, aripa Richelieu
Muzeul Louvre, Rue de Rivoli, 75001 Paris, Franţa
Expoziţie deschisă în perioada 17 aprilie – 29 iulie 2019
Comisar expoziţie: Jannic Durand - director al Departamentului Opere de Artă al Muzeului Louvre; alături de: Darota Giovannoni, colaboratoare ştiinţifică a Departamentului Opere de Artă al Muzeului Louvre, Emanuela Cernea, Şef secţie artă medievală MNAR, Iuliana Damian, conservator secţia de artă medievală MNAR.