PIAŢA DE ARTĂ Elevii lui Baba îi egalează pe elevii lui Grigorescu

PREMIERĂ Pentru prima dată o licitaţie „Valori Tradiţionale" a fost egalată ca vânzări de una dedicată picturii contemporane. Licitaţia de Postmodernism şi Contemporană, cu Corneliu Baba în prim-plan, a obţinut pe 13 noiembrie o cifră de vânzări de 239.550 de euro, la o rată de adjudecare de 83%.

de Nicu Ilie

Două zile mai târziu, licitaţia „Valori Tradiţionale" a realizat aceeaşi rată de adjudecare şi o cifră de afaceri de 248.335 de euro. Vedeta celei de-a doua licitaţii a fost o lucrare de Nicolae Grigorescu, care a obţinut şi cel mai mare preţ de vânzare. Însă pe locurile următoare în clasamentul vânzărilor s-au situat artişti contemporani care au devansat nume sonore ale vechii picturi româneşti.

Cu un an în urmă, licitaţia de Postmodernism de la Artmark realiza vânzări de 199.000 de euro, în timp ce „Valori Tradiţionale" depăşea 406.000 de euro. Între timp, au mai avut loc două licitaţii de artă contemporană şi mai multe de artă tradiţională, în urma cărora s-a conturat un trend de scădere a interesului pentru arta tradiţională şi o mare stabilitate pe segmentul de modernism şi postmodernism. Beneficiind de un context favorabil intern şi internaţional, arta contemporană se află în pragul unui important schimb de trend.

Marile interese

Creşterea artei contemporane este un punct de mare interes pentru majoritatea celor implicaţi în piaţa de artă, fie că este vorba despre case de licitaţii, galerii, colecţionari sau artişti. Comercianţii de artă sunt atraşi de potenţialul acestui segment, precum şi de disponibilitatea operelor.

Artiştii vizuali au avut de câştigat din deschiderea graniţelor şi intrarea în Uniunea Europeană, mulţi autori tineri devenind nume importante în târgurile europene de artă şi în casele de licitaţii internaţionale. Unii dintre aceştia au vânzări internaţionale mult mai bune ca în România. Integrarea acestora în piaţa de la Bucureşti poate însemna pentru comercianţii de artă o primă corelare cu piaţa europeană şi accesul la finanţări cu adevărat semnificative.

Mircea Cantor este liderul generaţiei de după 1990, dar trăieşte, lucrează şi vinde exclusiv în străinătate. În România, el şi-a făcut debutul în această lună, cu o instalaţie fotografică ce a obţinut 6.800 de euro. Un alt clujean, Şerban Savu, a intrat întâi în licitaţiile internaţionale, la Tajan, în Paris, cu o pictură de 13.770 de euro.

Debutul în ţară a avut loc recent, la Artmark, cu o vânzare de 10.000 de euro. Alţi tineri artişti care şi-au câştigat o poziţie fermă pe piaţa internaţională încă aşteaptă un moment favorabil în licitaţiile de la Bucureşti, în timp ce pictori precum Dumitru Gorzo folosesc rezultatele obţinute în licitaţiile din România ca pe o trambulină pentru expoziţii peste ocean. Mircea Suciu şi Dan Perjovschi sunt alţi artişti ilustrativi, cu vânzări peste 5.000 de euro în ţară şi peste 10.000 de euro în străinătate.

Patrimoniul postmodern

Pentru colecţionarii români, arta tradiţională rămâne principalul interes, dată fiind disponibilitatea acesteia în cantităţi enorme comparativ cu alte pieţe naţionale din Europa. Însă, pe măsură ce recordurile de vânzări s-au domolit, piaţa şi-a pierdut caracterul speculativ. Pictura, chiar şi cea de patrimoniu, devine o investiţie pe termen mediu şi lung. Favorizaţi sunt astfel autorii care erau deja priviţi ca o investiţie pe termen mediu.
Corneliu Baba a avut cinci vânzări recente, două cu preţuri de peste 10.000 de euro.

Alexandru Ciucurencu a stabilit în acest an un record personal de 60.000 de euro, dublu faţă de recordul precedent, şi are deja nouă picturi vândute în această toamnă. Şi Sabin Bălaşa este pe trend pozitiv, pictura „Fluxus" fiind adjudecată cu 9.500 de euro, cu un preţ de pornire sub 2.000. Piliuţă, Horia Bernea, Câlţia şi Ilfoveanu sunt alte nume de mare interes pentru investitorii în artă şi pentru colecţionari.