Muzeul Boierului Român, în mijlocul ţăranilor

dintre ele este Conacul, Palatul sau Casa de piatră, monument de arhitectură, ridicat în secolul XVII de logofătul Udrişte Năsturel, om de cultură şi intelectual al curţii pe vremea lui Matei

dintre ele este Conacul, Palatul sau Casa de piatră, monument de arhitectură, ridicat în secolul XVII de logofătul Udrişte Năsturel, om de cultură şi intelectual al curţii pe vremea lui Matei Basarab. Conacul aparţine, de prin anii 1970, Muzeului ţăranului Român. O scurtă perioadă de timp a găzduit Muzeul Lemnului şi Feroneriei. Începând de astăzi, la Palatul din Hereşti va putea fi vizitat Muzeul Boierului Român.
Un colţ de lume aproape uitat, dar liniştit şi încărcat de istorie... Puţină lume ştie că satul de câmpie Hereşti ascunde, printre casele ţăranilor, printre nucii şi castanii bătrâni, un adevărat complex arhitectural care cuprinde conacul lui Udrişte Năsturel, palatul lui Atanasie Stolojan, construit mult mai târziu, şi biserica, ctitorie a Doamnei Elina, soţia domnitorului muntean Matei Basarab şi sora logofătului Năsturel. Muzeul ţăranului Român, împreună cu colecţionarul Dan Nasta, au pregătit o expoziţie-spectacol, "Nunta de la Hereşti", şi proiecţia filmului Grădina Boierului Nasta, asezonate cu o gustare în aer liber, la iarbă verde. Dacă planurile pentru weekend nu au fost făcute încă, muzeul a lansat o invitaţie la ţară, printre amintirile trecutului şi prezentul care oferă două ore de petrecere într-un conac boieresc. Astfel, astăzi, în jurul orei 16.30, se pleacă cu autobuze de la sediul MţR spre marele festin de la Hereşti. Maestrul Dan Nasta ne-a povestit, în avanpremieră, cum şi-a închipuit o nuntă la Hereşti: "Când muzeul mi-a propus să fac o mică demonstraţie expoziţională, am acceptat numaidecât. Am avut nişte impedimente pentru că nu am fost ajutat de forurile locale. A trebuit să fac un spectacol fără actori. A fost o probă interesantă pentru mine ca om de specialitate, având 60 de ani de regie, actorie şi scenografie, şi am inventat un spectacol fără actori, un narator povestind firul acţiunii şi ţinând locul viziunii mişcării actorilor în scenă. Am mai introdus şi lucruri de fantezie ici-colo, care completează un ritual oarecum cunoscut al nunţii ţărăneşti. Am înregistrat şi o mică slujbă religioasă chiar într-o mănăstire din Bucureşti, Stravopoleos, însoţită de o corală de tip vechi. Avem miri imaginari, ca toate personajele care populează acest spectacol, inclusiv părintele, care este prezent doar vocal. Urmează momentul unui festin popular care se va desfăşura în pivniţele palatului, care sunt absolut superbe, boltite, toate din piatră". În interiorul conacului a fost amenajată o expoziţie de fotografie în alb-negru, intitulată "Satul şi Palatul", înfăţişând oameni la biserică, la munca câmpului, copii jucând fotbal. Patru fotografii alăturate atrag atenţia, atârnate de plafon, în mijlocul unei încăperi: o femeie spălând rufe într-un lighean, două cruci de mormânt, un băiat cu mâinile zgâriate cântând la un pian vechi şi două bătrâne pe uliţa satului, stând de vorbă. Nu se cunoaşte o dată precisă când va fi gata acest Muzeu al Boierului, o premieră în România, însă va purta această titulatură începând de astăzi. Se caută sponsori şi colecţionari cu dare de mână care să alcătuiască un patrimoniu propriu al muzelui. În acest spaţiu încă auster vor mai avea loc dezbateri, evenimente expoziţionale, ateliere de restaurare, ateliere de prelucrare a chirpicilor. Vor fi organizate Ziua boierilor Bălăceanu, Ziua boierilor Ghica sau Ziua boierilor Sturdza. "Conacul este o piesă remarcabilă, bizar ignorată până acum de muzeografia românească. Horia Bernea a avut acest dar de a-i da viaţă şi de a face puţină propagandă în jurul existenţei monumentului prin invitaţii, prin mici serbări ocazionale, iar acum, în cadrul centenarului, actuala direcţie s-a decis să facă o amplă manifestare închinată folosirii muzeale a acestui palat", ne-a mărturisit Dan Nasta.