Ionel Vlad: Decât să pierdeţi timpul pe internet cu „Balena albastră”, mai bine consultaţi colecţia Academiei Române

Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, a declarat, luni, la deschiderea expoziţiei ”Biblioteca Academiei Române - o lume a cunoaşterii”, dedicată aniversării instituţiei, că tinerii trebuie aduşi aproape de cultură şi că, odată ce internetul oferă atât de multe beneficii, ar trebui renunţat la jocuri de tipul ”Balena albastră” şi folosit mai mult în vederea acumulării de cunoştinţe.

Expoziţia ”Biblioteca Academiei Române - o lume a cunoaşterii“, deschisă în Sala ”Theodor Pallady“, cuprinde sute de obiecte din patrimoniul instituţiei.

Cărţi şi manuscrise vechi, stampe, monede şi fotografii care prezintă membri ai Academiei la început de secol XX, dar şi o sesiune specială din 1912 la care au participat Regele Carol I şi Principele Ferdinand se numără printre exponate.

Lor li se adaugă tablouri şi desene semnate de artişti precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu şi Iosif Iser.

Expoziţia a fost, potrivit declaraţiilor făcute de directorul Bibliotecii, Florin Filip, munca de zeci de ore a întregii echipe. Obiectele care sunt prezentate publicului până pe 14 aprilie reprezintă donaţii făcute Academiei şi achiziţii private ale instituţiei.

”Tinerii trebuie aduşi mai aproape de cultură. Internetul, fie că vrem, fie că nu, este un mijloc tot mai prezent în viaţa noastră. Decât să pierdeţi timpul pe internet cu «Balena albastră», mai bine consultaţi colecţia Academiei Române”, a spus Ionel-Valentin Vlad la deschiderea expoziţiei.

Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate, din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii.

Forul suprem de consacrare în cultura şi ştiinţa românească îşi are actul de naştere în Decretul Locotenenţei Domneşti din 1/13 aprilie 1866 prin care se înfiinţa în Bucureşti Societatea Literară Română, având ca prime sarcini stabilirea ortografiei limbii române, elaborarea şi publicarea dicţionarului şi gramaticii limbii române. Societatea a fost alcătuită, pentru început, din 21 de membri aleşi din toate provinciile româneşti (trei din Moldova, patru din Muntenia, trei din Transilvania, câte doi din Banat, Maramureş şi Bucovina, trei din Basarabia şi doi din Macedonia).

Membrii fondatori au fost: Vincenţiu Babeş, George Bariţiu, Ioan D. Caragiani, Timotei Cipariu, Dimitrie Cozacovici, Ambrosiu Dimitrovici, Alexandru Hasdeu, Ion Heliade-Rădulescu, Iosif Hodoş, Alexandru Hurmuzachi, Andrei Mocioni, Gavriil Munteanu, Alexandru Roman, Ion G. Sbiera, Constantin Stamati, Ioan Străjescu. În 1867, s-au alăturat Vasile Alecsandri, Ştefan Gonata, Nicolae Ionescu, August Treboniu Laurian, Titu Liviu Maiorescu, Ioan C. Massimu, Costache Negruzzi, Constantin A. Rosetti, Vasile Urechia-Alexandrescu, cu toţii consideraţi membri fondatori ai Academiei Române.

Un an mai târziu, în august 1867, a fost aprobat Statutul Societăţii Literare Române, care menţionează constituirea Societăţii Academice Române, ”cu scopul de a lucra la înaintarea literelor şi a ştiinţelor între români”, ”corp independent în lucrările sale de orice natură”. Ea urma să cuprindă trei secţiuni: literară-filologică, istorică-arheologică şi a ştiinţelor naturale.

Astăzi, Academia Română are un număr de 14 secţii, în care, prin lege şi statut, pot fi înscrişi maximum 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară.