Frumuseţea „unui sentiment abstract“, redată de şase tineri artişti vizuali români
0Marţi, 29 noiembrie, între orele 18.00 şi 22.00, la 418 Contemporary Art Gallery ( Intrarea Armaşului, nr. 12), are loc vernisajul expoziţiei „Un sentiment abstract“, curatoriată de Simona Vilău, cuprinzând lucrările a şase tineri artişti contemporani români.
Este a treia expoziţie colectivă cu lucrări de artă contemporană românească curatoriată de Simona Vilău anul acesta, după „New Artists“ (16 artişti emergenţi) şi „Fostul Viitor“ (16 artişti consacraţi, deschisă până pe 8 ianuarie 2017), ambele la ArCuB Gabroveni.
Conform Simonei Vilău, curatoarea expoziţiei, „expoziţia «An Abstract Feeling» prezintă creaţiile a şase tineri artişti români din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara, preocupaţi de meandrele abstracţionismului într-un context dominat până deunăzi de figuraţie şi narativ“.
Cei şase tineri artişti abstracţi sunt: MARINA ARISTOTEL, FRANCESCA BADEA, ALBERT KAAN,
OANA NĂSTĂSACHE, IRINA SPÎNU, PETRICĂ ŞTEFAN. Expoziţia va rămâne deschisă la 418 Contemporary Art Gallery până pe 28 februarie 2017.
Citeşte şi:
16 tineri artişti contemporani expun timp de o lună la ArCuB Gabroveni
„Abstracţionismul occidental modern, fie că vorbim despre abstracţia lirică, abstracţia geometrică sau constructivism, neo-plasticism ori rayonism, are alte premise decât cel apărut în contextul postbelic est-european, de sub Cortina de Fier.
În România comunistă, abstracţionismul a fost multă vreme o reacţie la realismul socialist şi comenzile de stat, iar în perioada tranziţiei era considerat artă decorativă, cuminte şi potrivită contextului casnic, fără implicaţii ideologice. Astfel, filosofia din spatele acestui demers dispare şi este înlocuită cu prejudecata unei bucurii simpliste, de a decora fără implicaţii psihologice un ambient comfortabil. Imaginea, atunci când este scoasă din context, înşală şi devine un bun aflat, aparent, la îndemâna orişicui de a-l critica, cântări şi pune în ecuaţie cu propria percepţie, adesea eronată.
La întrebarea previzibilă, ce este arta abstractă?, putem răspunde cu un citat din Rosalind Krauss, care scria, în Originalitatea avangardei, că
«starea absolută a modelului, lipsa ierarhiei, a centrului, a inflexiunii, augmentează nu doar caracterul anti-referenţial, ci şi mai importanta ostilitate înpotriva narativului. Această structură, amorfă atât pentru timp, cât şi pentru întâmplare, nu va permite proiecţia limbajului asupra domeniului vizualului, iar rezultatul este tăcerea.»
Întoarcerea tinerilor înspre un capitol important al artei moderne şi reinstaurarea unui inventar deja muzeificat, consacrat şi cunoscut este un fenomen care a luat amploare în primele două decenii ale secolului al XXI-lea.“ -
Simona Vilău, curator
Oana Năstăsache (născută în 1991, foto lucrare dreapta) trăieşte şi lucrează la Cluj-Napoca. A absolvit studiile masterale la Universitatea de Artă si Design Cluj-Napoca în 2015 şi a beneficiat de două stagii Erasmus la galeria Plan B Berlin în 2014 şi 2015.
“Rafinament, acurateţe, intuiţie, diversitate, simplitate, sunt probabil cei mai adecvaţi termeni care, odată asociaţi cu percepţia vizuală, îmi descriu lucrările. Seria de lucrări non-figurative, în care linia, forma şi culoarea, considerate principalele elemente care trimit la geneza picturii abstracte, alternează, prezintă investigaţii compoziţionale şi cromatice raţionale şi un efect vizual intens. Picturile au ca pretext situaţii şi asocieri geometrice care sugerează spaţialitate, dar şi intimitate. Legătura afectivă cu mediul înconjurător, sentimentul naturii sunt principalii furnizori ai situaţiilor compoziţionale menţionate. Interacţiunea emoţională cu peisajul, mediul citadin, arhitectonic, duc la naşterea unor suprafeţe luminoase, contrastante, evocative şi seducătoare. Miza unui astfel de joc estetic este aceea de a manipula aceste suprafeţe, uneori agresiv contrastante şi de a le oferi stabilitate şi sincronizare pentru ca ele să coexiste armonios.” (Oana Năstăsache)
Foto sus: Lucrare de Marina Aristotel
Foto sus: Lucrare de Francesca Badea
Foto sus: Lucrare de Irina Spînu
Foto sus: Lucrare de Petrică Ştefan