Discurs controversat al rectorului UBB: „Oamenii lipsiţi de cultură generală, capabili să rezolve doar probleme limitate, alcătuiesc generaţia Google“
0Rectorul Universităţii Babeş Bolyai, istoricul Ioan Aurel Pop, spune că „oamenii lipsiţi de cultură generală şi de orizont artistic, oamenii capabili să rezolve doar probleme limitate, oamenii care nu mai au capacitatea să compare şi să ia decizii în cunoştinţă de cauză alcătuiesc generaţia Google, generaţia Facebook, generaţia SMS sau toate la un loc“. Această generaţie ar fi „canalizată spre scopuri controlate de o elită malefică“.
Ioan Aurel Pop a declarat, joi, la Congresul Istoricilor Români care se desfăşoară la Cluj-Napoca, între 25 şi 28 august, că ”elita clasică a acestei lumi pare abulică, adormită, fără nerv şi fără voinţă”, precizând că ”ar fi bine să veghem cu toţii ca toate admirabilele descoperiri şi invenţii ale lumii contemporane să servească omului creativ, omului cercetător, nu omului-robot”.
„Oamenii lipsiţi de cultură generală şi de orizont artistic, oamenii capabili să rezolve doar probleme limitate, oamenii care nu mai au capacitatea să compare şi să ia decizii în cunoştinţă de cauză alcătuiesc generaţia Google, generaţia Facebook, generaţia SMS sau toate la un loc.
Sunt oameni, de obicei, inteligenţi, dar inteligenţa lor este canalizată spre scopuri controlate de o elită malefică. Elita clasică a acestei lumi pare abulică, ameţită, adormită, fără nerv şi fără voinţă. Aici nu este vorba despre conflictul dintre generaţii, nici despre mitul vârstei de aur, nici despre nostalgia tinereţii, ci despre realism.
Ar fi bine să veghem cu toţii ca toate admirabilele descoperiri şi invenţii ale lumii contemporane să servească omului creativ şi creator, omului cercetător şi omului moral, nu omului-robot, distorsionat şi manipulate”, a spus rectorul UBB în discursul său.
El a mai declarat că românii sunt derutaţi de diversele modalităţi în care le este prezentată istoria.
”Suntem atenţionaţi că istoria noastră începe la Tărtăria, la Cucuteni şi la Gumelniţa, românii fiind cel mai vechi şi mai glorios popor din Europa, că suntem daci curaţi, de la care romanii ar fi învăţat Latina, dar pe de altă parte ni se spune de către alţii că nu am fost capabili de nimic de-a lungul vremii, că am fost o masă amorfă, că nu avem valori competitive, că toţi istoricii noştri au cultivat nu realităţi, ci mituri naţionaliste ruşinoase, că nu suntem nici măcar români, că nu avem în trecut momente de referinţă, că marile personalităţi ne sunt mici, că Eminescu a fost xenofob, iar Coşbuc minor ori că Ziua Naţională este o eroare. Nu este de mirare că am ajuns cu istoria noastră de ocară, că disciplina este pusă sub semnul întrebării, iar slujitorii săi blamaţi', a afirmat Ioan Aurel Pop.
Pop a mai spus că istoria, ca disciplină şcolară, ar trebui să aibă alocate măcar două ore pe săptămână, iar ”amatorii de istorie” ar trebui ”să-şi recunoască amatorismul” şi să acţioneze în consecinţă.
”Istoria trebuie să aibă, ca disciplină şcolară, la toate clasele şi profilurile, cel puţin câte două ore pe săptămână. Cei care sunt datori să facă cercetarea trecutului sunt istoricii, singurii care au capacitatea să ajungă la izvoare, să extragă din ele adevărul (parţial) şi să-l explice publicului.
Amatorii de istorie - ingineri, medici, artişti etc. - să fie liberi să se pronunţe despre trecut, să scrie despre trecut, dar să-şi recunoască amatorismul, să precizeze caracterul de eseu, de povestire, de impresie al produselor lor. Nici eu, ca istoric, dacă scriu despre medicină sau despre chimie, nu mă pot da drept medic ori chimist!
Credibilitatea unui domeniu o asigură exclusiv specialiştii, cei care au fost pregătiţi anume să studieze acel domeniu. Şi nici dintre specialişti, un contemporaneist nu e bine să se pronunţe ştiinţific despre antichitate sau epoca medievală, după cum un medic orelist nu poate lucra la ortopedie, nici un anestezist nu va fi lăsat să opereze”, a precizat rectorul UBB.