Dinu Săraru îşi lansează cartea „Ciocoii noi cu bodyguard” în limba rusă

Iubitor al literaturii ruse şi ucrainiene, Dinu Săraru şi-a lansat versiunea în limba rusă a volumului „Ciocoii noi cu bodyguard” la Cernăuţi În cadrul Zilelor culturii tradiţionale române şi Zilelor Tineretului European, în perioada 14-16 ianuarie.

Romanul „Ciocoii noi cu bodyguard” a inspirat scenariul filmului  „Ticăloşii”(2007). A mai fost tradus şi în limba bulgară, pe 24 septembrie, la Biblioteca Naţională din Sofia.

Descrierea cărţii: 

O poveste din ultimii ani, cu un prim-ministru, eroi de la revoluţie şi consilieri prezidenţiali, parlamentari, comandantul gărzii financiare, securişti reciclaţi, magnaţi ai industriei şi ai finanţelor... orice asemănare cu realitatea românească este pur şi simplu întamplătoare. Binenţeles, povestea e izvorâtă din realitate, dar rămâne poveste. Orice încercare de a "descifra" în desfăşurarea ei "asemanari posibile" cu împrejurări sau personaje ce ar părea cunoscute este lipsită de temei. Povestea se citeşte fără nici o cheie, iar adevărul poveştii - se ştie - sublimează adevărul vieţii.

„A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi, nu s-ar povesti..." (Dinu Săraru)

Dinu Săraru a intrat în presă acum 62 de ani, la 13 noiembrie 1950, la Radio. S-a impus cronicar teatral trei decenii la Radio şi în presa scrisă, intervenţiile sale fiind antologate editorial în două cărţi ,,Teatru românesc şi interpreţi contemporani'' şi ,,Al 3-lea gong''. 

A debutat în proză în ,,Gazeta literară'' cu o povestire în 1963, apoi editorial în 1974 cu romanul ,,Nişte ţărani'', inaugurand ,,Trilogia ţăranească'' (,,Nişte ţărani'', ,,Iarba vântului'' , ,,Crimă pentru pământ''). În 1976 publică romanul ,,Clipa'' transpus pe ecran sub acelaşi titlu.

Romanul prefaţează Trilogia ,,Dragostea şi Revoluţia'' (,,Toamna roşie'', ,,Cei care plătesc cu viaţa'', Speranţa''). În 2002 publică romanul ,,Ciocoii noi cu bodyguard'' după care s-a făcut filmul ,,Ticăloşii'', apoi în 2011 romanul ,,Ultimul bal la Şarpele roşu''. 

După romanele lui au fost făcute patru filme şi patru piese de teatru. Spectacolul după ,,Nişte ţărani'' - scenariul şi regia Cătălina Buzoianu - s-a jucat nouă ani cu casa închisă la Teatrul Mic şi în teatrele naţionale din Timişoara, Cluj şi Iaşi.

A creat ,,Teatrul Naţional de televiziune'', a condus Teatrul Mic 13 ani şi a creat Teatrul Foarte Mic, amândouă considerate ,,o oază de curaj şi libertate'' în anii dictaturii.

A fost director general al Teatrului Naţional I.L.Caragiale între 2000-2004 şi a creat Muzeul Teatrului Naţional. 

A lucrat la revista ,,Luceafărul'' secretar general de redacţie, la ,,Scînteia Tineretului'', la Radio - Televiziune directorul Direcţiei Culturale. 

A creat revistele ,,Noi'' şi ,,Clipa'' - ediţia I, 1992, a fost directorul general al cotidianului ,,Universul românesc'', a creat revista ,,Renaşterea civilizaţiei rurale româneşti'', a creat Fundaţia Naţională pentru Civilizaţie Rurală ,,Nişte ţărani'', primul Festival Internaţional Eco-Etno-Folk Film, Universitatea
Ţăranească,, D.Gusti'' şi primele echipe de cercetare sociologică de după război. 

A fost distins cu numeroase premii literare şi artistice şi premiul Academiei Române. Este membru al Academiei Oamenilor de Stiinţă din România şi azi director fondator al ,,Magazinului actualităţii culturale româneşti CLIPA'', revistă încununată cu ,,Distincţia Culturală'' de către Academia Română. 

Sub tipar se află cartea de memorii ,,Jurnalul unui personaj controversat''.