dinu sararu - ultimele știri

Scriitorul și omul de teatru Dinu Săraru a fost condus, marți, pe ultimul drum. Procesiunea înhumării a avut loc între mesteceni, la casa memorială Dinu Săraru din localitatea Slătioara, judeţul Vâlcea.

Sicriul cu trupul neînsufleţit al scriitorului Dinu Săraru va fi depus luni, începând cu ora 12,00, în Sala de Marmură a Teatrului Naţional din Bucureşti, informează un comunicat al familiei.

Mai multe persoane publice, atât din mediul cultural, cât si din zona politică, au transmis mesaje de apreciere pentru cariera scriitorului şi omului de teatru Dinu Săraru, care a murit duminică, 2 Martie.

Moartea lui Dinu Săraru marchează și dispariția din cultura română a ultimului mare cronicar al timpului pe care-l trăim.

Scriitorul Dinu Săraru a murit sâmbătă după-amiază, la Spitalul Universitar din București, la vârsta de 92 de ani, informează postul de televiziune Antena 3. Scriitorul și omul de teatru a fost înconjurat în ultimele sale clipe de soția sa, Viviana și de fiicele sale, Ruxandra și Alexandra.

La împlinirea a 91 de ani, Dinu Săraru a ales să își aniverseze ziua alături de publicul podcastului Avangarda, cu Ionuț Vulpescu.

Al treilea fiu al domnului colonel Constantin Mihăescu, Sandu, pictor cu har, a terminat strălucit Liceul Militar la care a fost trimis de domnul colonel, obținând gradul de sublocotenent cu mari laude.

fără imagine La căsătoria cu frumoasa năsăudeancă, pe rând doamna căpitan, doamna maior, doamna locotenent- colonel și doamna colonel, colonelul s-a mutat la etajul al treilea al uriașei „cazărmi”.

Colonelul Mihăescu se trăgea din satul Mihăești, din dreapta Oltului, dintr-o familie înstărită, pe care preotul și învățătorul satului a îndemnat-o să-l dea mai departe la școală.

Răsfoind cu ajutorul soţiei (fiind, se ştie, nevăzător) capitolul Corespondenţe din „Jurnalul unui personaj controversat”, am constatat că lipseşte (eroare, fireşte, a redactorului de carte) epistola semnată de Emil Cioran, epistolă la care ţin foart...

I-am telefonat prietenului meu Radu Theodoru, generalul aviator şi romancierul, dramaturgul, scenaristul, navigatorul, încununat cu Premiul Academiei Române pentru tetralogia dedicată lui Mihai Viteazul, să-l întreb cum se petrece în pragul vârstei d...

Vă invit să citiţi transcrierea podcastului „Avangarda cu Ionuţ Vulpescu”, la care l-am avut ca invitat pe Dinu Săraru.

Duminică dimineaţa, pe la 11, am reuşit să-l prind la telefon pe generalul de aviaţie Radu Theodoru, la 98 de ani, de o vitalitate şi de un neastâmpăr tineresc, umilitor pentru toţi nonagenarii care sunt încă pe picioarele lor....

A venit vremea şi vremuiala să însemn câteva gânduri despre satul meu Olari 1, cum scrie pe porţile mari ale conacului meu oltenesc....

În arhivele Securităţii, partea artistică a Festivalului internaţional „Cerbul de Aur” a fost mai puţin reprezentată. În schimb, rapoartele strict secrete, întocmite de capii sistemului opresiv din anii ’70, abundau de jocuri de culise, bârfe şi spio...

Eram la începuturile gazetăriei mele teatrale şi lucram cum nu se putea mai inspirat la teatrul radiofonic, prima mea mare şcoală de teatru, chiar în primăvara anului când cronica mea teatrală radiofonică la „Apus de soare” pe scena Naţionalului mă p...

Scriitorul Dinu Săraru, în vârstă de 89 de ani, s-a vaccinat marţi împotriva virusului COVID-19. Anunţul a fost făcut de Comitetul Naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) pe pagina de Facebook....

O poveste petrecută la Slătioara, în tinereţile mele, m-a urmărit toată viaţa până azi, când eroii ei au intrat toţi, demult, în legendă, iar eu nu mai am niciun martor în afara amintirilor şi acelea şterse de timp ca icoanele din Biserica de lemn de...

Am debutat în jurnalistică, am mai spus, sigur, asta, în urma unui concurs pentru postul de reporter doi sau trei la „Carnetul cultural”, rubrică aparţinând Direcţiei Emisiunilor culturale şi pentru copii şi tineret a Postului de Radio Bucureşti în n...

Venind la Bucureşti după patru luni de absenţă, surprins la Slătioara de „Starea de urgenţă”, găsesc în cutia poştală două scrisori de la un bun prieten şi coleg de liceu la „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea. Cea de a doua scrisoare la care găs...

Când s-a întors din război în 1945, cu pieptul plin de decoraţii, veteran, „Domnul Pătruţ“ de azi era cunoscut cu numele maică-sii Vetu (Veta), nevasta lui Mitroi al Usturoaicăi lui Tucuină din Coasta Corbului şi, astfel, pe el l-a chemat Petru Tucui...

Într-un comentariu de cititor din subsolul articolului „Incredibil şi inacceptabil“, publicat de academicianul celebru Eugen Mihăescu în Cotidianul, un fel de Nae Girimea, şi frizer şi sufirug şi spiţer, pe care l-aş numi „Excelenţa sa“ Sfertodoctul,...

În sfârşit, se cuvine să ne apropiem şi de comparaţia propusă între testamentul lăsat de Societatea Dramatică şi ziua de azi a Naţionalului....

Adevărul adevărat este că ţăranii pe care i-am iubit eu şi pe care i-am descris în cărţile mele – am mai spus asta – nu mai sunt!...

Aflu că într-o carte de amintiri sunt catalogat drept „politrucul” Teatrului Mic de către un regizor odată remarcabil, Dinu Cernescu....

Rari sunt cei care mai ştiu că, începând cu Ion Ghica şi până  la Liviu Rebreanu inclusiv,  în biroul directorilor Teatrului Naţional s-a aflat fără nicio lipsă portretul lui Barbu Ştirbei, domnitorul sub care s-a ridicat şi în prezenţa căruia s-a in...

Am citit în ceea ce pentru mine înseamnă un timp record, adică mai puţin de două zile, o carte voluminoasă. Are vreo 700 de pagini, se cheamă „Jurnalul unui personaj controversat. Rememorări provocate de Vartan Arachelian“, îi aparţine lui Dinu Sărar...

Pe 16 aprilie, de la ora 18.30, la Hotel Novotel, a avut loc lansarea volumului "Jurnalul unui personaj controversat" - rememorări provocate de Vartan Arachelian, realizat pe baza unor ample interviuri cu scriitorul şi dramaturgul Dinu Săraru....

Rar, foarte rar, nu-mi mai ţin nici eu minte – cum zic ţăranii – am îndrăznit să scriu Marele meu Prieten, gândindu-mă la Arhiepiscopul Gherasim „Părintele nostru“.

S-a stins şi a fost înmormântat într-un cvasianonimat – cu excepţia Bisericii – un mare om, apărător şi salvator, cum s-a şi spus, al Bisericilor, un militant unanim recunoscut în epocă al spiritualităţii identitare româneşti....

Ambiţia mea de a nu lăsa anul acesta singur şi văduv în Ajunul Crăciunului de spuzeala piţărăilor pridvorul casei copilăriei mele de la Slătioara şi al tinereţii mele şi a vieţii mele întregi, căci eu la Bucureşti peste 70 de ani am stat ca la intern...

1. - Vizita celui mai important gazetar politic al nostru de azi, Ion Cristoiu, la Ceremonia inaugurării Cimitirului Militarilor Români de la Asperonsk, ţinutul Krasnodar, dedicat ostaşilor români căzuţi în luptele din Cuban şi Caucaz, între august 1...

Joi, de la ora 11, la Cafeneaua Capşa, va avea loc lansarea romanului „Marele premiu la Monte Carlo sau dedublarea”, de Dinu Săraru. Alături de autor, vor vorbi directorul editurii Rao- Ovidiu Enculescu, istoricul şi criticul de film Manuela Cernat ş...

În urmă cu mai bine de şapte ani, într-o împrejurare publică, făceam această spovedanie, înfăţişând descoperirea de către mine a ţăranului român:...

RADIOUL la 90 de ani este o SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ; el a fost, cu adevărat, şi a rămas, de-a lungul a 90 de ani, ceasul unei autentice redeşteptări naţionale care a dat, înfruntând atâtea vicisitudini istorice, ORA EXACTĂ a acestei ţări....

La începutul celor cincisprezece zboruri spre Israel, dacă stau să mă gândesc bine, la al şaselea cred, cineva din spatele scaunului meu cu o voce caldă de doamnă a spus: „Dumneavoastră aţi scris «Nişte ţărani»“?!

În „Ura din ochii vulpii – romanul unei mari dezamăgiri“ e vorba de Teatrul Mic - am schiţat sub numele Marea Dirijoare portretul doamnei profesor universitar doctor Cătălina Buzoianu, Marea Doamnă a Teatrului românesc, omagiată zilele acestea la împ...

Spaţiul relaţiilor interumane din lumea scriitorilor şi artiştilor a fost întotdeauna şi rămâne dominat de amiciţie, care este ca zăpada mieilor primăvara, se topeşte cât ai clipi din ochi....

Cum seamănă vremea păcătoasă şi duşmănoasă şi schimbătoare bezmetic cu viaţa noastră socială şi politică, aidoma unei oglinzi nefericite a acesteia din urmă şi cum se întinde ea peste toată ţara, începând fireşte cu Bucureştii în care, aşa cum scriam...

A căzut frunza cireşilor, a căzut frunza vişinilor, caişilor şi piersicilor, a început să cadă şi frunza merilor, cad merele singure înainte să se coacă şi rămân să se înroşească în iarba arsă de secetă, se înmulţesc de secetă crăpăturile pământului ...

Iată originalul: „Septembrie retezase brusc ambiţiile verii toride de a se lăţi slinoasă, dincolo de îngăduinţa filelor calendarului, peste Bucureştii ajunşi o mahala, ameţiţi de încăierarea pe ciolan, neruşinată, a coteriei politicianiste, la concur...

Cinstind memoria personalităţii marelui patriarh Iustinian Marina la 40 de ani de la trecerea acestuia în nefiinţă, la editura Basilica, a apărut în condiţiile grafice de excepţie ale unui fermecător album de artă o nouă monografie consacrată „Leagăn...

O serie de vedete din România, din lumea muzicii şi a teatrului, scriitori, personalităţi din administraţia locală şi naţională, dar şi afacerişti au primit o înaltă distincţie bisericească din partea unei Arhiepiscopii din România. Ordinul a fost cr...

Zaharia Stancu atunci când era preşedinte la Uniunea Scriitorilor şi se supăra - fiindcă „se lăsa” uşor supărat -  şi se afla în birou, începea să strige să-l audă cât mai multă lume:

Am mai povestit o dată, pe undeva, dincolo de paginile „Jurnalului unui personaj controversat“, că am scris romanul „Crimă pentru pământ“, cu care în 1994 încheiam „Trilogia ţărănească“, pornind de la o ştire modestă apărută în ziarul Adevărul din ep...

Când scriam romanul „Ciocoii noi cu bodyguard“, acum mai bine de 15 ani, nu mă gândeam la ecoul pe care îl va avea şi îl are şi astăzi filmul inspirat de el regizorului Şerban Marinescu şi trupei actoriceşti, ultimul mare florilegiu care de atunci, d...

Întoarcerea Crăciunului la mijlocul lui februarie - vreau să spun revenirea iernii ca în timpurile normale  cu pustiul nămeţilor şi „geruri siberiene“ - a fost iarăşi pentru noi o surpriză pentru că am aflat despre eveniment cu doar trei zile înainte...

În primele trei zile ale acestei săptămâni au avut loc la Hotelul Rin lucrările importantului Forum al Primarilor Comunelor din România, prezidat de două decenii de Emil Drăghici, el însuşi primar al unei comune din Dâmboviţa impus cu autoritate şi c...

Am stat la sfârşitul săptămânii trecute două zile la Râmnic, găzduit într-un palat al picturii, sculpturii, graficii şi acuarelei româneşti de azi, primul hotel-muzeu din România şi am privit ore întregi prin ferestrele cafenelei cu mobilier şi parfu...

Nu sunt monarhist. Încă din primii ani ai adolescenţei, biografia mea condiţionată istoric de împrejurările social-politice cunoscute m-a format, educat şi maturizat conştient în spirit democratic republican....

Buletinul, vreau să zic vârsta, precum şi recomandările fără drept de apel ale doctorului m-au împiedicat să mă bucur de orgoliosul Târg de carte Gaudeamus şi, astfel, să mă bucur şi de prezenţa cărţilor mele pe rafturile elegantului stand al prestig...

La câteva zile după Sfântul Dumitru, când se încheia număratul bobocilor, adică socoteala sporului cât ar fi fost el de sărac, izvorât din lucrarea pământului primăvara şi vara şi toamna întreagă, în satul de odinioară se aşternea parcă, grăbită, o l...

La 1 noiembrie, alaltăieri cum s-ar zice, a fost Ziua Radioului, o sărbătoare care devenise firească, normală, filă a unui calendar normal într-o viaţă socială normală, într-o ţară normală dar, din păcate, a trecut mai mult decât neobservată.

Lansarea cărţii „Râmnicul meu“, la cea de a treia ediţie sub auspiciile Arhiescopiei Râmnicului cu prefaţa Arhiepiscopului dr. Varsanufie şi în editura „casei“, Praxis, mi-a prilejuit o nostalgică reverie atotcuprinzătoare a universului natal, a copi...

Se poate! – îmi spunea cineva apropiat de preocuparea privind lectura lumii noastre politice, a liderilor în general, a celor care şi-au asumat şi bucuria Puterii şi Răspunderea pentru administrarea vieţii noastre de toate zilele.

Vinerea trecută, la Râmnicu Vâlcea, „oraşul Domniei Mele“, cum îi spunea Mircea cel Bătrân, a avut loc o frumoasă sărbătoare, o nobilă recunoaştere a meritelor faţă de Râmnic ale unui mare cărturar al Ţării Româneşti, Episcop al Râmnicului înainte de...

La sfârşitul anilor '60, am mai scris, mi se pare, mai exact, am stabilit deunezi, în 1967, am făcut, la Paris, cu sprijinul „logistic“ al diplomatului de excepţie care a fost ambasadorul Dumitru Aninoiu, prieten apropiat, o vizită la Eugen Ionesco a...

Ce bine e să fii cu adevărat Cineva şi să mori Anonim – îmi spunea un octogenar hărăzit să lase un nume pe urma sa...

Nefericirea acestor zile de august cotropit de caniculă şi de imprevizibile furtuni şi „evenimente meteorologice“, rar întâlnite chiar şi de cei mai bătrâni, ne-a obligat să ne gândim mai devreme la toamna care ar fi fost la locul ei începând de la 1...

O foarte frumoasă fotografie veche mă îndeamnă să consacru această carte poştală de la Slătioara unui subiect pentru care pledez neostenit de atâta vreme şi care e cuprins în sintagma identitatea naţională şi spirituală, din ce în ce mai des apelată ...