Dezbatere „Historia” la „Adevărul Live”: Cine s-a opus României la Conferinţa de Pace de la Paris?

Pentru România, Primul Război Mondial nu s-a încheiat la 11 noiembrie 1918. Înaintarea Armatei Române în Transilvania s-a făcut în etape, iar până la sfârşitul lunii ianuarie 1919, soldaţii români au ajuns la Munţii Apuseni.

La 21 martie 1919 are loc proclamarea Republicii Sovietice a Sfaturilor în Ungaria, fapt ce nelinişteşte profund Puterile Aliate şi în special România. În acel moment, forţele bolşevice ameninţau România din est, nord şi sud. Doar o lună mai târziu, în noaptea de 15 spre 16 aprilie, armata maghiară bolşevică a atacat puternic trupele române în Munţii Apuseni. Contraofensiva românilor nu s-a lăsat aşteptată – în doar cinci zile de operaţiuni, trupele române intră în Satu Mare – Carei – Oradea – Salonta, iar la 30 aprilie, soldaţii români au atins râul Tisa. Chiar şi aşa, informaţiile militare arătau faptul că România era în continuare sub spectrul unei invazii comune atât a trupelor bolşevice ruse din nord şi est, cât şi a trupelor maghiare bolşevizate. A continuat însă şi bătălia diplomatică pe care România o ducea la Conferinţa de Pace de la Paris pentru recunoaşterea internaţională a unirii Transilvaniei, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Nu a fost o luptă uşoară, dimpotrivă. Diplomaţia română a trebuit să navigheze în ape furtunoase şi să se strecoare printre interesele Marilor Puteri. 

Cine s-a opus României la Conferinţa de Pace de la Paris? 1919. De ce pericolul bolşevic putea fi letal pentru România, dar şi pentru o bună parte din Europa? Cine a sprijinit acţiunea trupelor române din Ungaria? La aceste întrebări, dar şi la multe altele, vor răspunde istoricul Florin Cristescu, şi Ciprian Plăiaşu, editor „Historia”, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia” moderată de Ciprian Stoleru, şi transmisă de adevarul.ro, începând cu ora 12.00.