Despre strămutare, refugiaţi şi adaptarea la o nouă viaţă– o carte în dezbatere: „Suntem dezrădăcinate“, de Malala Yousafzai
0Vineri, de la la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea“,apărut la Polirom, în traducerea Biancăi Alecu. Vor vorbi Fatma Yilmaz, activistă feministă, Ana Cojocaru, consilier integrare Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi, şi Dan Croitoru, director editorial Polirom. Va modera scriitoarea Miruna Vlada.
În acest nou volum, Malala Yousafzai le aduce în faţa noastră cîteva dintre persoanele aflate în spatele statisticilor şi ştirilor zilnice despre milioanele de oameni din întreaga lume ce sînt forţaţi să-şi părăsească domiciliul.
Vizitele făcute de Malala în taberele de refugiaţi au ajutat-o să vadă cu alţi ochi propria experienţă a dezrădăcinării – mai întîi ca persoană strămutată intern, în perioada copilăriei petrecute în Pakistan, apoi ca activist la nivel internaţional ce putea călători oriunde în lume, mai puţin în iubita ei ţară natală.
În „Suntem dezrădăcinate“, Malala nu spune doar povestea ei despre adaptarea la o nouă viaţă şi dorul de casă, ci împărtăşeşte şi poveştile unor tinere pe care le-a întîlnit în timpul numeroaselor ei călătorii – tinere care şi-au pierdut familia, comunitatea şi, adesea, singurul mod de viaţă pe care-l ştiau.
În plină criză a migraţiei, în timp de război şi conflicte izbucnite la graniţă, Sîntem dezrădăcinate este un avertisment important care aminteşte că fiecare dintre cei 68,5 milioane de oameni ce sînt strămutaţi în prezent reprezintă o persoană – adesea tînără – cu propriile sale speranţe şi aspiraţii, care merită să trăiască în pace şi să-i fie respectate drepturile universale.
Malala Yousafzai este autoarea volumului „Eu sunt Malala“, apărut în anul 2014 la Polirom, în traducerea Ioanei Georgescu.
Malala Yousafzai este cofondatoare şi membră a conducerii organizaţiei Malala Fund. A început să militeze pentru educaţie la vârsta de unsprezece ani, perioadă în care a scris un blog anonim pentru BBC Urdu despre viaţa sub ameninţarea talibanilor din valea Swat, Pakistan. Pe urmele tatălui său, Malala a susţinut public dreptul fetelor la educaţie, ajungînd să fie mediatizată şi premiată în întreaga lume. La cincisprezece ani, a fost atacată de talibani pentru crezul ei.
Malala a găsit refugiu şi ajutor în Marea Britanie şi şi-a continuat lupta pentru fetele din întreaga lume. În 2013 a pus bazele Malala Fund împreună cu tatăl ei, Ziauddin. Un an mai târziu, a câştigat Premiul Nobel pentru Pace în semn de recunoaştere a eforturilor sale de a conferi fiecărei fete dreptul la doisprezece ani de educaţie de calitate, sigură şi gratuită. Studiază filosofie, politică şi economie la Universitatea Oxford.
(Foto dreapta: EPA EFE)