Delir vizual, marca Tudor Banuş

Artistul stabilit, cu mare succes, în Franţa expune acum la Galeria Dialog lucrări reprezentative pentru opera sa, care mixează suprarealismul, manierismul, trompe l’oeil-ul şi tuşa personală. Cu toate că titlul expoziţiei ne avertizează că delirul artistului este „controlat“, imaginaţia lui Banuş este debordantă, surprinzând permanent şi contrariind privitorul.

Stabilit din 1973 în Franţa, unde a reuşit o carieră de mare succes, Tudor Banuş (fiul poetei Maria Banuş) prezintă acum o rară ocazie de a-i admira lucrările în România, prin expoziţia deschisă recent la Galeria Dialog. Chiar dacă spaţiul restrâns de la parterul unui sediu de primărie nu este unul foarte generos, iar lucrările de mare impact vizual ale lui Banuş ar fi necesitat o expunere mai amplă, totuşi vizitatorii îşi pot face astfel o idee despre universul unuia dintre cei mai importanţi artişti români stabiliţi în străinătate. „Proaspăt sosit de la Paris, Tudor Banuş (64 de ani) aduce în atenţia publicului bucureştean multiplele faţete din lumea litografiilor sale care invită nu numai la visare, dar şi la redescoperirea sinelui şi a tenebrelor ascunse din spatele simbolurilor", afirmă organizatorii.

Ilustratorul „Enciclopediei zmeilor"

Expoziţia vine în prelungirea albumului retrospectiv „Parc(o)urs", apărut anul trecut la Editura Institutului Cultural Român (ICR) - mai toate secţiunile operei artistului sunt reprezentate aici, inclusiv originalele desene de presă (pentru prestigioase publicaţii occidentale, precum: „Le Monde", „Le Point", „L'Express", „New York Times" sau „Die Zeit") -, pe care-l completează într‑un mod fericit. Totodată, expoziţia Tudor Banuş coincide cu reeditarea, la Humanitas, a cărţii-album „Enciclopedia zmeilor", de Mircea Cărtărescu (ca şi a aplicaţiei pentru iPad cu acelaşi nume), ilustrată de Tudor Banuş, lucrare care l-a făcut, practic, cunoscut pe autor unui public românesc mai larg, la apariţia sa în primii ani 2000 - Banuş fiind, de altfel, un reputat ilustrator de carte în Occident, unde şi-a expus propria viziune asupra unor opere ca „Dr. Jekyll & Mr. Hyde", Jules Verne, Fraţii Grimm.

Este deja un loc comun că rădăcinile viziunii artistice a lui Tudor Banuş se află nu atât (sau nu numai) în suprarealismul pictural - dominant, practic, în artele vizuale ale secolului XX -, cât în curentele artistice post-Renaştere, adică în manierism şi baroc (Bosch, Bruegel sau Dürer sunt numele cel mai des citate în acest sens, dar şi Doré sau Escher). Spre deosebire de „delirul" suprarealist, viziunile lui Tudor Banuş sunt construite, „controlate", artificiale şi livreşti; putem vorbi, practic, mai degrabă de un „onirism". Minuţia cu care artistul îşi construieşte, până la cel mai mic detaliu, reprezentările aminteşte de marii maeştri baroci, iar jocurile optice şi conceptuale trimit la mentalul ludic al unui Escher (la rândul său, un mare manierist „rătăcit" în tulburatul secol XX).

Un alexandrin rafinat

Întrebarea care se pune este ce îl particularizează pe Tudor Banuş în ansamblul artiştilor contemporani (de origine română sau nu) din Occident practicanţi ai acestor tehnici artistice, ce par să fie en vogue odată cu redescoperirea din ultimele decenii a naturii baroce a lumii şi a omului. Tuşa personală a lui Banuş este indiscutabilă şi aceasta îl face pe cunoscător să identifice, de la prima privire, o lucrare aparţinând acestui artist. Nu este vorba de ceea ce se înţelege în mod comun prin „manieră", ci de o profundă cunoaştere a artei universale, pe care autorul a reuşit s-o asimileze şi s-o facă să devină „a lui", să dea seamă de propriul univers interior.

„Fără îndoială, Tudor Banuş este o fiinţă cosmopolită, în sensul bun al cuvântului, încercând să se plieze rotaţiei lumii, descoperindu-i noua religie. Inventarul temelor sale indică o extraordinară mobilitate şi disponibilitate sufletească, dar, în acelaşi timp, dezvăluie un creator care încearcă să intuiască o coerenţă a acestei lumi turbionare descifrându-i obsesiile revelatoare, lipsurile şi câştigurile. Parcursul său este fără îndoială al unui rafinat, al unui alexandrin ce caută la infinit cizelarea formei, a liniei izvorâtă dintr-o artă a plinului, a preaplinului", consideră Ruxandra Garofeanu, curatorul Galeriei Dialog. Lumea lui Tudor Banuş este asociată adesea cu Dürer şi Bosch

Info

„Delir controlat", expoziţie Tudor Banuş
Unde: Galeria Dialog (Primăria Sectorului 2, Parcul Bucur Obor)
Când: până la 30 iunie

Citeşte şi: „Un Dürer postmodern“ – cronica la albumul lui Tudor Banuş „Parc(o)urs“ (2010)