Cum este corect Geto-Daci sau Daci şi Geţi?

Viziunea răspândită despre geto-daci este că a fost un popor unitar care a ocupat, acum aproximativ două mii de ani, cea mai mare parte a teritoriului actual al României.

Această idee apare ca fiind intrinsec acceptată încă din secolul XIX. În ce măsură este ea într-adevăr susţinută de dovezile arheologice? Ce putem spune despre identitatea locuitorilor din bazinul carpatic prin prisma interpretărilor recente?

De ce spunem geto-daci? Nu pare un pic ciudat? Utilizarea unui nume compus pentru a denomina o populaţie, antică sau modernă, este, în general, un fenomen relativ rar, dar nu nemaiîntâlnit. Spre exemplu, în secolul V e.n., în Marea Britanie, întâlnim noii veniţi anglo-saxoni. Dar cum am ajuns în România să folosim termenul de geto-daci?

Problemele identificării populaţiilor antice, folosind sursele scrise

Numele folosite astăzi pentru a face referire la diferite populaţii care au ocupat Europa în epoca fierului provin din texte latine sau greceşti. Populaţiile din Europa temperată şi de nord nu foloseau scrisul, sau folosirea lui era extrem de restrânsă. De aceea, informaţiile pe care le avem cu privire la numele acestor populaţii sunt externe şi provin, în marea lor majoritate, din zona mediteraneeană. 

O asemenea situaţie creează probleme cercetătorilor fiindcă, în fapt, nu cunoaştem ce termeni foloseau pentru a se identifica ei înşişi oamenii din diferitele zone ale Europei temperate şi de nord. La aceasta se adaugă şi dificultatea localizării unor populaţii, având în vedere natura limitată a cunoştinţelor geografice din perioada respectivă, precum şi reperele vagi care sunt folosite în această privinţă. Astfel, atunci când folosim surse antice pentru a numi populaţiile dintr-o mare parte a Europei este ca şi cum ne-am baza pe cunoştinţele unui învăţător primar din America de Nord pentru a numi şi localiza numeroasele grupuri etnice din Africa, fără atlas sau Wikipedia! Acest lucru nu înseamnă că trebuie să ignorăm scrierile autorilor antici, însă trebuie să folosim informaţiile pe care ni le transmit cu mare circumspecţie.

Click aici pentru continuarea articolului pe historia.ro