CRONICĂ Cât de singuri sunt cei care ştiu ceva „despre tandreţe”? Premiera celui mai recent spectacol al lui Felix Alexa, la Teatrul Dramaturgilor Români VIDEO

Sâmbătă, la Teatrul Dramaturgilor Români, a avut loc premiera celui mai recent spectacol regizat de Felix Alexa, „Despre tandreţe”, după Matei Vişniec. Spectacolul spune povestea unor însinguraţi care încearcă să se regăsească, într-un fel sau altul, în celălalt.

Spectacolul lui Felix Alexa vorbeşte despre legăturile fragile dintre oameni, despre cât de uşor se pot forma şi despre cât de uşor se pot rupe. Tandreţea, aici, înseamnă mai degrabă nerostitul: acţiuni care au în vedere cealaltă persoană, dar în care pasul în faţă rămâne, totuşi, nefăcut. Aşa cum li se întâmplă personajelor jucate de Ana Galeş şi Şerban Pavlu, în scenele care închid şi deschid „Despre tandreţe”. 

Şerban Pavlu, Catrinel Dumitrescu, Ada Galeş, Ştefan Iancu şi Sandra Ducuţă joacă indivizi care trăiesc ca în transă, într-un soi de „comă”- ca să folosim cuvântul scris de Matei Vişniec- care îi înstrăinează deopotrivă de ceilalţi, cât şi de ei înşişi.

De la doi indivizi care săvârşesc aceleaşi gesturi de-o parte şi de alta a unei ferestre, la o cafenea în care din sticle curge doar nisipul, iar de cafea doar se vorbeşte, şi până la o tânără inseminată artificial care aşteaptă să o vadă pe Fecioara Maria pe un deal, toate interacţiunile din spectacolul regizat de Alexa vorbesc şi despre un anumit absurd al relaţiilor dintre oameni în care legăturile fie nu se formează dintr-un soi de grijă ce ţine de fragilitatea celuilalt, fie se formează foarte rapid, dar la fel de repede încep să se zguduie, fie doar rămân în stadiul de aspiraţie. 

Sandra Ducuţă şi Ştefan Iancu în „Despre tandreţe”

Ada Galeş, cu ochii săi mari şi înlăcrimaţi, ca de căprioară, şi Şerban Pavlu, aproape mereu îngrijorat, reprezintă liantul tablourilor separate, unite de tema comună a spectacolului. Scena dintre cei doi din pat reprezintă poate cel mai evident mod în care doi oameni care au o legătură se pot simţi rapid străini din cauza viziunilor diferite. Tot cei doi sunt cei care sunt avertizaţi că poate riscă să piardă o mare iubire, din prea multă tandreţe poate. 

Ada Galeş şi Şerban Pavlu

Ştefan Iancu atrage şi el atenţia în rolul lui Billy, un tânăr îndrăgostit şi extrem de naiv care produce zâmbete de simpatie şi chiar hohote de râs şi numai prin privirea de vrăjit în urma unui simplu sărut pe obraz. Pentru că personajele create de Vişniec nu fac nicio acţiune complexă, dar efectele fiecăreia îşi lasă amprenta pe cei vizaţi de ele. 

„Despre tandreţe” nu are o anumită concluzie, în interacţiunile personajelor regăsindu-se de fapt câte o faţadă a sentimentului de dragoste, uneori mai amuzantă, alteori mai dureroasă şi confuză, scopul asumat de  Alexa şi Vişniec fiind acela de a crea o oază de tandreţe, departe de tumultul vieţii cotidiene.