Cele mai grele decizii ale Regelui Mihai

Cele mai grele decizii ale Regelui Mihai. Decizia excluderii Prinţului Nicolae din Linia de Succesiune la Coroana României aduce în atenţia publicului Casa Regală şi pe Regele Mihai, comportamentul ultimului monarh în momente dificile fiind îndelung analizat şi comentat.

Cele mai grele decizii ale Regelui Mihai. Actul de la 23 august 1944

Actul de la 23 august 1944 a fost acţiunea prin care prin care Regele Mihai I a decis demiterea şi arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României şi conducătorul statului, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei şi începerea tratativelor de armistiţiu cu Aliaţii şi de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Decizia a fost luată de monarh după ce reprezentanţi ai Casei Regale au purtat discuţii cu liderii partidelor politice (PNŢ, PNL, PSD şi PCR), dar şi cu diferiţi oficiali europenei (tot prin intermediul unor reprezentanţi). 

Cele mai grele decizii ale Regelui Mihai. Greva regală din 1945

În vara anului 1945, între reprezentanţii guvernamentali şi sovietici, pe de o parte, şi liderii partidelor istorice şi Casa Regală au existat tensiuni legate de faptul că în România nu era în acel moment un „guvern reprezentativ” care să se ocupe de organizarea unor alegeri libere. Prim-ministrului Groza i s-a cerut la un moment dat demisia, însă fără succes. În faţa refuzului lui Groza de a demisiona, Regele Mihai a instituit greva regală pe 21 august şi nu a mai acceptat să contrasemneze actele guvernului. În discuţiile cu Maniu, diplomaţii occidentali acreditau ideea că vor interveni pentru restabilirea regimului democratic, ceea ce a constituit o încurajare pentru intensificarea campaniei împotriva guvernului, potrivit „Enciclopediei României”

La 8 noiembrie 1945 s-a desfăşurat cea mai mare manifestaţţie pro-monarhistă. Din iniţiativa Tineretului Naţional Ţărănesc şi Tineretului Naţional LiberaL, s-a organizat o adunare în Piaţa Palatului, scandându-se de susţinere a regelui. La chemarea reprezentanţilor comunişti din Guvern au fost aduse mai multe camioane de „muncitori”, care au intrat în piaţă pentru a dispersa mulţimea. După lupte de stradă, dinspre clădirea Ministerului de Interne s-a tras în mulţime, fiind ucise 11 persoane, iar majoritatea tinerilor studenţi au fost arestaţi 

La câteva luni de la acest moment, Regele Mihai va pune capăt grevei regale şi va fi de acord cu numirea a doar doi miniştri din partea PNŢ şi PNL în guvernul Petru Groza, miniştri fără portofoliu. 

Cele mai grele decizii ale Regelui Mihai. Abdicarea de la 30 decembrie 1947

La 30 decembrie 1947, prim-ministrul Petru Groza şi unul dintre liderii PCR, Gheorghe Gheorghiu-Dej, îi cer regelui Mihai abdicarea şi părăsirea într-un timp cât mai scurt a ţării. Cei doi l-au anunţat pe tânărul monarh că palatul din şoseaua Kiseleff este este înconjurat de forţe fidele PCR şi că în cazul în care  va fi aleasă soluţia refuzului există şansa unor confruntări sângeroase în care opozanţii comuniştilor vor fi principalele victime. 

Într-o relatare din decembrie 1990, Regele Mihai afirma că Groza şi Gheorghiu-Dej au recurs la şantaj: „Mi-au spus că membrii guvernului, adică şi comuniştii, vor fi nevoiţi, pentru a contracara orice formă de opoziţie să execute peste o mie de studenţi dintre cei care duseseră arestaţi în ultimul an”. De asemenea a afirmat că Groza „s-a apropiat de mine şi m-a rugat să-i pipă-i vestonul în dreptul buzunarului. Mi-a spus: Pipăiţi! Şi avea pistolul în buzunar, dând explicaţia: Ca să nu mi se întâmple şi mie ce i s-a întâmplat lui Antonescu”. Regele Mihai a semnat actul abdicării, iar câteva ore mai târziu, Parlamentul anunţa că România devenea din acel moment Republica Populară Română. 

Cele mai grele decizii ale Regelui Mihai. Revenirea în România

Regele Mihai şi-a manifestat intenţia de a reveni în România încă din 1990, însă autorităţile române i-au permis acest lucru în 1992 şi pentru scurt timp. Majestatea Sa a putut să vină fără a întâmpina probleme în ţara pe care în anii 40 a condus-o în 1997, în timpul preşedinţiei lui Emil COnstantinescu. 

Din anul 2000, familia regală dispune de dreptul la proprietate a Castelului de la Săvârşin, judeţul Arad, şi dreptul de folosinţă a Palatului Elisabeta din Bucreşti. Totuşi, Regele Mihai şi regina Ana locuiesc în majoritatea timpului la Aubonne, Elveţia, venind des în România. 

Cele mai grele decizii ale Regelui Mihai. Excluderea Prinţului Nicolae din Linia de Succesiune la Coroana României

„În ziua de 1 august 2015, Majestatea Sa Regele Mihai a semnat un document prin care a retras nepotului său Nicolae, fiul Principesei Elena, titlul de „Principe al României" şi calificativul de „Alteţă Regală”, arată un comunicat al Biroului de Presă al Majestăţii Sale din 10 august.