80 de ani de la „Noaptea cuţitelor lungi”, momentul în care Hitler elimină o parte a adversarilor săi politici

„Noaptea cuţitelor lungi” reprezintă o perioadă de două zile în care oamenii devotaţi lui Hitler din SS şi Gestapo au eliminate o parte adversarii săi politici din „Batalioanele de Asalt” (SA), cea mai cunoscută personalitate ucisă fiind fostul colaborator al viitorului Fuhrer, Ernst Röhm.

Principalul său rival în cadrul naţional-socialismului era Ernst Röhm, şeful corpului paramilitar SA, adversar declarat al alianţelor cu vechile elite din partidele germane.

În ziua de 30 iunie 1934 are o semnificaţie aparte, forţe militare fidele regimului au executat cel puţin 85 de oameni din motive politice, cu toate că sunt înaintate şi alte cifre care indică peste o sută de execuţii, iar numărul arestărilor este estimat la circa o mie de adversari politici, potrivit historyplace.com.

Ernst Röhm era în 1934 liderul „Batalioanelor de asalt” (SA - Sturmabteilung), cea mai importantă organizaţie paramilitară  din cadrul partidului nazist. Liderul formaţiunii menţionate era nemulţumit că partidul din care făcea parte a încheiat un pact cu celelalte formaţiuni tradiţionale, acesta pledând spre o „ nouă revoluţie” care să înlăture ceea ce nu corespundea principiilor de bază ale naţional-socialismului, potrivit historyplace.com.  Radicalismul lui Röhm mergea până la condamnarea în termeni duri nu doar a evreilor, dar şi numeroase categorii profesionale, în special cei care făceau parte din elita financiară.

Prin ceea ce promova liderul SA, erau puse în pericol alianţele obţine de Hitler în 1933, în principal susţinerea din partea  armatei şi oamenii de afaceri, ceea ce a fost un element care stat la baza acţiunii orchestrate de viitorul dictator.

În tensiunile dintre cei doi social-democraţi, Hitler a fost sprijinit printre alţii de premierul Hermann Göring, Ministrul Propagandei Joseph Goebbels, Conducătorul SS Heinrich Himmler, şi secundul lui Rudolf Hess.

Hitler s-a folosit de această epurare pentru a acţiona împotriva criticilor conservatorilor la adresa regimului său, venite mai ales din partea celor loiali vicecancelarului Franz von Papen. După ce începând cu 1933, naţional-socialiştii îi închiseseră sau exilaseră pe social-democraţii şi pe comuniştii marcanţi, o parte din ultimii fiind şi asasinaţi, Hitler s-a folosit de această ocazie pentru a acţiona împotriva conservatorilor.

La Berlin, din ordinul personal al lui Göring, o unitate SS înarmată a intrat în Vicecancelarie unde ofiţerii Gestapo ataşaţi unităţii SS i-au împuşcat pe secretarul lui Papen, Herbert von Bose, pe un apropiat al lui Papen, Edgar Jung, precum şi  pe Erich Klausener, conducătorul Acţiunii Catolice. Vicecancelarul nu a fost executat, însă a fost arestat.