Cinci mituri despre ţânţari, desfiinţate: nu le plac persoanele cu sânge dulce
0Suntem deja în deschiderea sezonului de vară, chiar dacă debutează cu furtuni şi puţină răcoare. Însă umezeala atrage ţânţarii, aşa că s-a deschis şi sezonul lor, adică sezonul de „vânat“ oameni.
Există multe mituri despre ţânţari, unele adevărate, altele nu. Doctorul Janet McAllister a vorbit cu cei de la „Huffington Post“ şi a specificat ce este adevărat şi ce e fals în poveştile despre atacul al ţânţarilor.
Toţi ţânţarii sunt la fel
Mulţi oameni, în cazul în care chiar observă, presupun că diferenţele dintre ţânţari sunt foarte mici. Dar nu este chiar aşa. „Ţânţarii aparţin unor specii diferite. Au comportamente şi preferinţe diverse, de la ce mănâncă până la unde se stabilesc.“ Locuinţa ţânţarilor este o problemă importantă. Speciile urbane nu se descurcă în peisajul rural, iar anumite tipuri de ţânţari trăiesc doar în zone specifice. Ţânţarii care sălăşuiesc în zona noastră influenţează tipul de boli pe care le transmit. Mai mult decât atât, doar femelele muşcă oameni.
Toţi ţânţarii sunt purtători de boli
„Sunt peste 3.000 de specii de ţânţari în toată lumea, dar doar câteva sute dintre ele sunt importante din punct de vedere medical“, spune doctorul McAllister. Asta se întâmplă deoarece majoritatea speciilor nici măcar nu muşcă oamenii. Unii preferă animalele, ca amfibienii sau reptilele.
Ţânţarii care sunt purtători de boli fac parte doar din anumite specii. De exemplu, virusul West Nile şi cel al encefalitei, două dintre cele mai mari ameninţări din partea ţânţarilor, sunt purtaţi de specia Culex. Dar asta nu înseamnă, neapărat, că genul Culex este singurul capabil să transmită aceste virusuri. Aceste specii, însă, par să fie vinovate de epidemiile de boli din motive care nu sunt complet înţelese de oamenii de ştiinţă.
O iarnă secetoasă înseamnă mai puţini ţânţari vara
„E adevărat că ţânţarii se înmulţesc în apă, dar, de fapt, seceta este una din principalele vinovate pentru răspândirea bolilor“, spune McAllister. Asta se întâmplă deoarece apa concentrată, care este mult mai murdară şi mai bogată în organisme, este foarte atrăgătoare pentru ţânţarii purtători de virusuri. Mai mult decât atât, lipsa surselor de apă înseamnă că ţânţarii şi păsările, care sunt şi ele purtătoare ale bolilor transmise de ţânţari, sunt înghesuiţi în jurul resurselor de apă, creând un mediu propice pentru răspândirea bolilor.
Ţânţarii preferă persoanele cu sânge dulce
E adevărat că şi ţânţarii au preferinţe în rândul oamenilor, dar asta nu are nicio legătură cu cantitatea de zahăr din sânge, cu parfumurile florale sau cu alte trăsături atrăgătoare ale oamenilor.
„Speciile diferite au şi gusturi diferite“, spune McAllister. Cercetătorii, totuşi, au descoperit că ţânţarii au în comun dragostea pentru dioxid de carbon, pentru acidul lactic şi pentru anumite tipuri de bacterii pe care le au unii oameni în concentraţii foarte mari.
„Fiecare om e diferit. Unii oamenii expiră mai mult dioxid de carbon, alţii transpiră mai mult“, explică McAllister. Mai mult, oricine este mai atractiv pentru ţânţari după exerciţii fizice extenuante, mulţumită combinaţiei de transpiraţie, dioxid de carbon şi acid lactic.
Usturoiul sperie ţânţarii
Deşi există anecdote care susţin că cei care iau pastile cu usturoi sau care mănâncă usturoi ţin ţânţarii la distanţă, nu există date ştiinţifice care să susţină acest lucru. Mai degrabă, folosiţi produse care protejează mediul înconjurător pentru îndepărtarea ţânţarilor.