Cât este de periculoasă hipertensiunea pulmonară
0Afecţiunea apare de obicei la tinerii cu vârste între 20 şi 45 de ani, având o evoluţie rapidă şi severă către insuficienţă cardiacă. Este esenţial ca hipertensiunea pulmonară să fie diagnosticată corect, deoarece terapia trebuie stabilită în funcţie de tipul bolii. În caz contrar, afecţiunea este fatală.
Circa 2,5 milioane de oameni din întreaga lume suferă de hipertensiune pulmonară (HTP), iar în România se estimează că ar exista între 800 şi 1.500 de bolnavi. Boala apare din cauza creşterii progresive a presiunii sângelui în artera pulmonară. Astfel, pe fondul unor defecte congenitale, al unor afecţiuni cardiovasculare sau al altor boli pulmonare, tensiunea la nivelul plămânilor creşte. Acest lucru suprasolicită inima şi poate duce în timp la insuficienţă cardiacă.
„Hipertensiunea pulmonară poate apărea ca boală de sine stătătoare (forma idiopatică sau familială a bolii) sau ca o complicaţie a altor afecţiuni (forma secundară). Mai exact, hipertensiunea pulmonară poate fi asociată cu boli cardiace, cu alte boli pulmonare (BPOC, sindromul de apnee în somn sau fibroza pulmonară), cu tromboza şi cu embolia pulmonară sau cu alte boli de tipul HIV, sarcoidoză, tumori mediastinale sau hipertensiune portală", spune medicul specialist pneumolog Magda Ciobanu de la Spitatul Clinic de Pneumoftiziologie „Marius Nasta" din Bucureşti.
Cea mai frecventă formă a bolii este cea secundară, însă cea mai gravă formă este cea apărută la copii, inclusiv la nou-născuţi, ca urmare a unor anomalii de dezvoltare.
De obicei, se depistează prea târziu
Potrivit specialiştilor, boala afectează de două ori mai multe femei decât bărbaţi şi, în 95% din cazuri, afecţiunea este depistată după aproximativ doi ani de la instalare, atunci când a ajuns deja în stadiu avansat. Iar acest lucru se întâmplă din cauza simptomelor uşoare, precum oboseala după efort şi durerile toracice, acestea fiind adesea ignorate. „Manifestările depind de cauza hipertensiunii. Acuza cea mai frecventă, indiferent de forma bolii, este dispneea de efort, adică dificultăţile de respiraţie apărute atunci când persoana afectată face un efort fizic. Această senzaţie de sufocare sau de lipsă de aer poate apărea chiar şi la eforturi mici, cum ar fi îngrijirea zilnică sau câţiva paşi. În cazul copiilor, părinţii trebuie să fie atenţi atunci când aceştia spun că obosesc, mai ales atunci când un copil nu este dezvoltat conform vârstei, şi să se adreseze unui pediatru cu experienţă în cardiologie", precizează medicul Magda Ciobanu.
Un alt motiv pentru care boala este diagnosticată târziu este faptul că ea nu poate fi depistată printr-o simplă radiografie. În schimb, pentru a o diagnostica, este necesar un examen multidisciplinar, în urma căruia medicul pneumolog, în colaborare cu cel cardiolog, stabileşte diagnosticul.
Tratamentele noi, mai eficiente
Până în urmă cu câţiva ani, speranţa medie de viaţă a unei persoane cu HTP era de 2 până la 2,5 ani din momentul diagnosticării, iar la acest lucru contribuia şi accesul dificil la tratament şi costurile extrem de ridicate ale medicaţiei. De aceea, în prezent, există un program naţional finanţat de Ministerul Sănătăţii, prin care medicamentele sunt decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
În plus, medicul Magda Ciobanu spune că au apărut medicamente vasodilatatoare de ultimă generaţie cu ajutorul cărora viaţa unei persoane cu hipertensiune pulmonară (forma idiopatică sau familială) se poate prelungi cu aproape 10 ani. În cazul hipertensiunii pulmonare secundare unei alte boli, trebuie tratată afecţiunea de bază.